A CREA UN OBICEI

Sfântul Paroh de Ars i-a recomandat odată unei tinere care s-a spovedit la el să se împărtăşească mai des: o dată la două săptămâni, ceea ce, la vremea respectivă, se considera a fi foarte des. Fata însă spuse:

– Părinte, în satul meu nu este obiceiul acesta.

Sfântul nu văzu nicio problemă şi spuse:

– Nu contează; dacă nu este, îl introduci.

La puţin timp după aceea, fata reveni:

– Părinte, tot satul mă arată cu degetul, pentru că mă împărtăşesc o dată la două săptămâni.

– Nu ai prietene? întrebă parohul. Sunt bune? Atunci du-le să se împărtăşească cu tine şi deja nu vei mai fi singura.

Tânăra reveni în curând cu alte două prietene care se angajaseră să o imite. Şase luni după aceea erau deja o duzină.

Puţin mai târziu, se prezentă parohul acelui sat pentru a-i mulţumi celui de Ars pentru binele pe care l-a făcut pentru parohia sa.

Deseori se spune că un obicei se schimbă cu un alt obicei contrar. Noi, creştinii, avem obligaţia de a lupta pentru a schimba obiceiurile care nu sunt bune. Am făcut-o de-a lungul întregii istorii şi trebuie şi putem să o facem şi astăzi.