A CREDE ȘI A VEDEA

Cineva l-a întrebat pe Enrique Fabre, entomolog francez de faimă mondială, omul care știa cel mai multe despre insecte, „observatorul incomparabil”, după expresia lui Darwin… Cineva l-a întrebat atunci când, împlinind optzeci și șapte de ani, în 1910, a fost subiectul unui omagiu, dacă credea în Dumnezeu.

– Nu – răspunse cu stilul său mucalit. Nu „cred” în Dumnezeu. Îl „văd” în toate părțile.

S-a spus că „multă știință te apropie de Dumnezeu și puțină știință te îndepărtează de el”. Puțină știință împreună cu pretenția de a crede că se știe totul îndepărtează de Dumnezeu.

Adevărata știință este cunoașterea Universului. Iar Universul este lucrarea, creația lui Dumnezeu. Credința este asentimentul la cuvântul lui Dumnezeu. Nu se poate să existe contradicție între ceea ce Dumnezeu spune și ceea ce face. Cunoașterea a ceea ce Dumnezeu a făcut – știința – nu poate să contrazică ceea ce Dumnezeu a spus – credința.

Necunoașterea sau eroarea în ceea ce privește Universul – falsa știință -, da, poate și trebuie să fie contrară la ceea ce Dumnezeu a spus. Și invers: necunoașterea sau eroarea în ceea ce privește ceea ce a spus Dumnezeu – falsa credință – de asemenea trebuie să fie contrară la tot ceea ce Dumnezeu a făcut – adevărata știință.

În consecință: dacă vedem opoziție între credință și știință, ori este falsă știința noastră, ori e greșită credința noastră.