A FI „BUN” SAU A FI „MĂREȚ”
EVANGHELIA
Cine îl primeşte pe cel pe care îl voi trimite, pe mine mă primeşte.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 13,16-20
În acel timp, după ce le-a spălat discipolilor picioarele, Isus le-a spus: “Adevăr, adevăr vă spun: nu este servitorul mai mare decât stăpânul său şi nici trimisul mai mare decât cel care l-a trimis. 17 Ştiind acestea, fericiţi sunteţi dacă le faceţi. 18 Nu vorbesc despre voi toţi; eu ştiu pe cine am ales, dar trebuie să se împlinească Scriptura: «Cel care mănâncă pâinea mea şi-a ridicat călcâiul împotriva mea». 19 Vă spun acestea de pe acum, înainte de a se întâmpla, pentru ca, atunci când se vor întâmpla, să credeţi că eu sunt. 20 Adevăr, adevăr vă spun: cine îl primeşte pe cel pe care îl voi trimite, pe mine mă primeşte iar cine mă primeşte pe mine îl primeşte pe acela care m-a trimis”.
Cuvântul Domnului
Doamne Isuse, tânjesc după o experiență „concretă” a iubirii tale care să-mi umple inima de bucurie și să ofere sens vieții mele spirituale. Mă apropii astăzi de tine pentru a descoperi încă o dată iubirea Inimii tale și pentru a-ți mulțumi.
„Cel care mănâncă pâinea mea şi-a ridicat călcâiul împotriva mea”
Isus vorbește despre trădarea unuia dintre cei mai apropiați prieteni ai săi, Iuda, care făcea parte din cercul său intim de apostoli. Oricare dintre noi care a fost trădat de un prieten cunoaște durerea unei astfel de experiențe. Isus „se făcuse vulnerabil” în fața lui Iuda; îi împărtășise personal cele mai profunde gânduri și dorințe ale sale. El este dispus să facă același lucru și cu noi. Indiferent cât de apropiați sau nu ne simțim de Domnul, trebuie să fim conștienți că posibilitatea trădării noastre rămâne reală și trebuie să cerem harul de a-i rămâne mereu credincioși.
A fi o persoană bună sau a fi o persoană sfântă?
Mulți oameni spun: „Sunt o persoană bună” și trag concluzia că este suficient. A fi o persoană sfântă, spun ei, este plictisitor. Dimpotrivă, o persoană sfântă înseamnă să fii o persoană plină de bucurie, o persoană a cărei companie îi bucură pe ceilalți, care a găsit un sens care îl face să progreseze de la a fi „bun” la a fi „măreț”. Lumea are nevoie de astfel de suflete sfinte – oameni care trăiesc în conformitate cu standardele Evangheliei, care au acceptat învățăturile lui Cristos în inimile lor și care manifestă o adevărată iubire necondiționată față de toți cei pe care îi întâlnesc.
Mai mult decât este necesar
Acceptarea mesajului lui Cristos rămâne esențială pentru a ajunge, de exemplu, de la simpla participare exterioară la slujba duminicală sau de respectarea poruncilor, la un mod de viață mult mai profund. Adevărata iubire vrea să îi facă pe plac celuilalt, să facă ceea ce îi este plăcut și să îl facă pe celălalt fericit. De asemenea, a fi un adevărat iubitor de Dumnezeu presupune să trecem dincolo de îndeplinirea poruncilor doar pentru a-L mulțumi pe Domnul în tot ceea ce ne cere, și să fim recunoscători pentru dragostea pe care ne-o dăruiește.
Fie ca astăzi, Doamne, să-mi reînnoiesc dragostea față de tine, într-un mod special, nu pentru a nu mă plafona, ci pentru a ieși din zona mea de confort și să evoluez de la bunătate la măreție (sfințenie).
Doamne, astăzi, prin harul tău, voi accepta să fac un sacrificiu, ca o jertfă adusă ție din iubire.
Luați-vă un moment pentru a reflecta asupra celor Zece Porunci din perspectiva unui tată iubitor, mai curând decât din cea a unui judecător sever.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: