A FRUCTIFICA TIMPUL

Ioan Paul I înainte cardinalul Albino Luciani, la câteva zile după alegerea sa ca papă, i-a primit pe elevii Seminarului din Roma din cursul 1978-1979. La un moment dat al audienței le-a spus:

– Dragii mei, și eu am fost seminarist. Atunci mă gândeam că voi fi doar un paroh de țară. Păcat că nimeni nu a venit să-mi spună că peste ani și ani voi fi papă. Daca aș fi știut, m-aș fi pregătit mai bine, aș fi studiat mai mult. Face-ți-o voi acum, cine știe, pentru că eu sunt deja bătrân și abia mai am timp.

Într-adevăr, la câteva zile după aceea murea, lăsând perplexă întreaga creștinătate.

Niciodată nu ne vom căi că am fructificat timpul cum trebuie. Că l-am pierdut, l-am risipit, da. Aproape întotdeauna greșelile de mâine își au rădăcinile în lenea și omisiunile de astăzi. 

Influența și transcendența pașilor pe care îi facem în fiecare zi nu se sfârșesc la venirea nopții. Vor continua să influențeze, în bine sau în rău, de-a lungul întregii vieți. Privind cu ochii credinței, de asemenea, pentru întreaga veșnicie. Este impresionant ceea ce se află  în joc în fiecare minut al fiecărei zile.