A-L SAVURA PE CRISTOS

Don Manuel Gonzalez relatează ceea ce-i povestea, în timp ce luau micul-dejun, o fetiță căreia îi dăduse Împărtășania în acea dimineață:

– Păi, uitați-vă, preasfințite, mi-a plăcut foarte tare… Este atât de gustoasă ostia!

Și după câteva momente, ca și când ar fi vrut să clarifice ceea ce tocmai spusese, adăugă:

– Însă mie nu-mi plac ostiile decât după consacrare!

Și îndată o întrebă pe mătușa sa:

– De ce nu ne dau și nouă, celor care ne împărtășim, o ostie la fel de mare ca a preotului?

– Dar de ce vrei tu să fie la fel de mare ostia ta?

– Păi, ca să dureze mai mult.

Trebuie să-l savurez pe Cristos. Fiecare împărtășanie ar trebui să ne lase gustul lui Cristos în gură. Această savoare a lui Cristos trebuie să treacă apoi la întreaga mea viață. Dacă port această savoare a lui Cristos în gură, celorlalți ar trebui de asemenea să le rămână un oarecare gust al lui Cristos atunci când sunt cu mine.

Lucrarea acestui Dar ceresc să pună stăpânire pe sufletele și trupurile noastre, pentru ca nu pornirile firii, ci puterea lui să ne călăuzească viața.

(Rugăciunea de după Împărtășanie din duminica a XXIV-a din Timpul de peste an).