A OFERI CEEA CE ESTE DREPT ȘI CHIAR MAI MULT
EVANGHELIA
Daţi-i cezarului ceea ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 22,15-21
În acel timp, fariseii s-au dus să ţină sfat, ca să-l prindă pe Isus în vorbă. 16 Şi i-au trimis la el pe discipolii lor împreună cu irodienii, ca să-i spună: “Învăţătorule, ştim că eşti sincer şi înveţi cu adevărat calea lui Dumnezeu: nu ţii seamă de nimeni, căci nu te uiţi la faţa omului. 17 Spune-ne, aşadar, ce părere ai: este permis sau nu a da tribut cezarului?” 18 Dar Isus, cunoscând răutatea lor, le-a zis: “Ipocriţilor, de ce mă ispitiţi? 19 Arătaţi-mi moneda tributului!” Iar ei i-au adus un dinar. 20 El le-a zis: “Ale cui sunt imaginea aceasta şi inscripţia?” 21 I-au zis: “Ale cezarului”. Atunci le-a zis: “Daţi-i, aşadar, cezarului ceea ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu!”
Cuvântul Domnului
Duhule Sfânt, deschide-mi inima și luminează-mi mintea pentru a primi ceea ce ai pregătit pentru mine.
Ce este al Dumnezeu?
Fariseii, ni se spune, încercau să-l prindă în cursă pe Isus cu această întrebare despre plata impozitelor. Opoziția lor față de Domnul era din ce în ce mai înverșunată. Isus nu a căutat să îi umilească cu răspunsul său; pur și simplu i-a invitat să ofere lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu. Ultimul verset, din acest episod, care nu este amintit în textul propus pentru Sfânta Liturghie, ne spune: Când au auzit, au rămas uimiţi şi, lăsându-l, au plecat. (Mt 22,22). Erau uimiți pentru că se întrebau ce este al lui Dumnezeu? Ne putem pune aceeași întrebare astăzi: Ce este al lui Dumnezeu? Anumite lucruri specifice aparțin lui Dumnezeu pentru ceea ce sunt: Duminica, de exemplu; sau un obiect consacrat doar pentru uz sacru; sau lucruri care îi sunt cuvenite lui Dumnezeu, cum ar fi recunoștința, lauda, ascultarea etc. Există, de asemenea, lucruri care îi aparțin lui Dumnezeu pentru că noi alegem să i le oferim, cum ar fi timpul nostru, energiile noastre și sacrificiile zilnice.
Lucruri pe care vreau să i le ofer lui Dumnezeu
Să ne oprim pentru o clipă și să ne gândim ce fel de lucruri am ales să îi oferim lui Dumnezeu. A oferi un dar gratuit care nu își are rădăcinile în îndatoriri sau obligații presupune un gest de generozitate și de iubire. Dacă ați dăruit ceva din bunurile dumneavoastră lui Dumnezeu, amintiți-vă de ele în aceste momente. Vorbiți cu Isus despre ele. Poate că i-ați dăruit talentul dumneavoastră. Sau ați contribuit cu timpul dumneavoastră? Dimpotrivă, sunt lucruri pe care le-ați dăruit lui Dumnezeu și pe care, acum, le doriți înapoi? Analizați-le și pe acestea, meditați cu privire la ele și vorbiți cu Isus despre ele. Invocați harul de a le putea pune din nou în mâinile deschise și iubitoare lui Isus.
Mai mult decât generozitate
A-l iubi pe Dumnezeu dăruindu-i gândurile, cuvintele, acțiunile, timpul, talentele și suferințele noastre reprezintă un gest mai frumos decât am crede. S-ar putea să ni se pară că este vorba doar de o simplă renunțare. Dar când punem aceste „comori” în lumina lui Dumnezeu, El le face să strălucească; faptul că i le încredințăm lui Dumnezeu le face și mai prețioase. Prin urmare, a oferi lui Dumnezeu ceea ce îi aparține trebuie să constituie o adevărată bucurie, pentru că nu pierdem nimic, ci, dimpotrivă, le primim înapoi într-o strălucire mai mare, chiar de o sută de ori mai mare.
Doamne, recunosc că tot ceea ce am, tu mi-ai dăruit. Când sunt tentat să mă lăcomesc legat de ceva – de orice – amintește-mi acest adevăr. „Domnul meu și Dumnezeul meu, ia de la mine tot ceea ce mă îndepărtează de tine. Domnul meu și Dumnezeul meu, dă-mi tot ceea ce mă apropie de tine. Domnul meu și Dumnezeul meu, fă să renunț la mine însumi pentru a-ți dărui totul (Sfântul Nicolae de Flüe).
Doamne, astăzi, cu ajutorul harului tău, voi oferi cu generozitate și în mod conștient din timpul, talentele și energia mea.
Pentru o reflecție suplimentară:
Și astăzi, aș vrea, cu mare forță și mare convingere, plecând de la experiența unei îndelungate vieți personale, să vă spun vouă, iubiți tineri: nu vă temeți de Cristos! El nu ia nimic, ci dăruiește totul. Cine i se dăruiește lui, primește însutit. Da, deschideți, deschideți-i larg porțile lui Cristos – și veți afla adevărata viață. Amin. (Predica Papei Benedict al XVI-lea, duminică 24 aprilie 2005, în timpul Sfintei Liturghii de începere a ministerului petrin ca Episcop al Romei: Predica integrală).
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: