A TE BUCURA DE DRAGOSTEA LUI ISUS ȘI A TRĂI CONFORM NOULUI LEGĂMÂNT
LECTURA I
Au hotărât să urce la apostoli şi la prezbiterii din Ierusalim în legătură cu această dispută.
Citire din Faptele Apostolilor 15,1-6
În zilele acelea, unii dintre cei care coborâseră din Iudeea îi învăţau pe fraţi: “Dacă nu primiţi circumcizia, după obiceiul care vine de la Moise, nu puteţi să vă mântuiţi”. 2 Întrucât s-a ivit o divergenţă şi o discuţie aprinsă între Paul şi Barnaba şi aceştia, au hotărât ca Paul şi Barnaba, împreună cu alţi câţiva dintre ei, să urce la apostoli şi la prezbiterii din Ierusalim în legătură cu această dispută. 3 Aşadar, trimişi fiind de comunitate, ei au străbătut Fenicia şi Samaria povestind despre convertirea păgânilor, şi au făcut o mare bucurie tuturor fraţilor. 4 Când au ajuns la Ierusalim, au fost primiţi de comunitate, de apostoli şi de prezbiteri şi au povestit tot ce a făcut Dumnezeu cu ei. 5 Dar unii din gruparea fariseilor care crezuseră s-au ridicat şi au spus: “Trebuie să primească circumcizia şi să li se poruncească să ţină Legea lui Moise”. 6 Apostolii şi prezbiterii s-au adunat să analizeze acest lucru.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 121(122),1-2.3-4a.4b-5 (R.: cf. 1)
R.: Vom merge cu bucurie în casa Domnului.
sau:
Aleluia.
1 M-am bucurat când mi s-a spus:
“Să mergem în casa Domnului!” 2 Iată, picioarele noastre au ajuns la porţile tale, Ierusalim! R.
3 Ierusalimul este zidit ca o cetate bine întărită.
4a Acolo urcă triburile, triburile Domnului. R.
4b După mărturia lui Israel,
ca să laude numele Domnului.
5 Căci acolo sunt scaunele de judecată,
tronurile casei lui David. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 15,4a.5b
(Aleluia) “Rămâneţi în mine şi eu în voi, spune Domnul. Cel care rămâne în mine acela aduce roade multe”. (Aleluia)
EVANGHELIA
Cel care rămâne în mine şi eu în el, acela aduce rod mult.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 15,1-8
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: “Eu sunt viţa cea adevărată, iar Tatăl meu este viticultorul. 2 Orice mlădiţă care este în mine şi nu aduce rod, el o înlătură şi oricare aduce rod, o curăţă ca să aducă şi mai mult rod. 3 Voi sunteţi deja curaţi, datorită cuvântului pe care vi l-am spus. 4 Rămâneţi în mine, şi eu în voi! După cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot la fel nici voi, dacă nu rămâneţi în mine. 5 Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel care rămâne în mine şi eu în el, acela aduce rod mult, pentru că fără mine nu puteţi face nimic. 6 Dacă cineva nu rămâne în mine, este aruncat afară, la fel ca mlădiţa, şi se usucă; se adună, se aruncă în foc şi arde. 7 Dacă rămâneţi în mine şi cuvintele mele rămân în voi, orice voiţi, cereţi şi vi se va face! 8 În aceasta a fost glorificat Tatăl meu, ca să aduceţi rod şi să fiţi discipolii mei”.
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, tu ești Viticultorul și știi exact cum am nevoie să fiu curățat. Îndepărtează încăpățânarea din inima mea ca să pot aduce roade spirituale în folosul Împărăției tale. Nu mă lăsa să fiu separat prin egoism și păcat de Fiul tău, adevărata Viță de vie. Doresc să preamăresc Numele tău prin tot ceea ce fac.
A rămâne în dragostea lui Isus
Evanghelia de astăzi se axează pe un element-cheie al Noului Legământ: a rămâne în dragostea lui Isus. Comuniunea dintre Persoanele Sfintei Treimi și noi, ca și copii ai lui Dumnezeu, este scopul misiunii mântuitoare a lui Isus. Isus folosește o imagine pentru a descrie această rămânere sau locuire: noi, ca discipoli ai lui Isus, suntem asemenea unor mlădițe, și ne bucurăm de viața adevărată prin unirea cu Fiul, care este adevărata Viță de vie, și cu Tatăl, care este Viticultorul. Isus, Fiul lui Dumnezeu, rămâne în dragostea Tatălui, respectând voința Tatălui, chiar până la moartea pe cruce. Noi, pe de altă parte, suntem îndemnați să păzim poruncile Noului Legământ, rămânând și trăind în iubirea lui Isus. Nu putem aduce roade pentru Împărăția lui Dumnezeu dacă nu rămânem în Isus și El în noi.
Conciliul de la Ierusalim
În prima lectură, din Faptele Apostolilor, unii dintre credincioșii din Iudeea au venit la Antiohia pentru a cere ca și păgânii, care au ajuns să creadă în Isus Cristos, să fie circumciși și să respecte prescripțiile Legii lui Moise. În caz contrar, potrivit acestui „partid al circumciziei”, noii creștini, proveniți dintre păgâni, nu puteau fi mântuiți. În centrul dezbaterii care a urmat au apărut întrebări profunde: Semnul circumciziei (Gen 17,10-14), semnul de aderare la Poporul Legământului lui Dumnezeu a fost surclasat de Sacramentul Botezului, semnul de aderare la Noul Popor al lui Dumnezeu? Obligațiile Legii lui Moise rămân în vigoare pentru toate popoarele sau sunt obligatorii doar pentru poporul evreu? Respectarea Legii lui Moise (Dt 28) a fost completată de Isus în Legea nouă a Noului Legământ? Dacă da, cum a fost ea împlinită? Trebuie să fie împlinite mai întâi obligațiile sociale, rituale și culturale legate de Vechiul Legământ pentru a te bucura de roadele Noului Legământ? Biserica din Antiohia a încercat fără succes să rezolve disputa apoi a decis să-i trimită pe Paul și Barnaba la Ierusalim, pentru a se întâlni și discuta cu apostolii și cu bătrânii (prezbiterii) în legătură cu această problemă. Această întâlnire a devenit cunoscută sub numele de Conciliul de la Ierusalim și a avut loc în jurul anului 50 d. Cr., la aproximativ două decenii după moartea și învierea lui Isus. La fel cum au existat dezbateri în Antiohia, aveau să fie dezbateri și la Ierusalim. La un moment dat, Simon Petru se va ridica și va rezolva problema.
Circumcizia și Botezul
Paul abordează legătura dintre vechiul rit, al circumciziei iudaice, și noul rit, al Botezului creștin, în scrisorile sale către Coloseni (2,11-13) și Filipeni (3,3). El ia în calcul legătura dintre Vechea Lege, a lui Moise și Noua Lege, a lui Cristos în Scrisoarea către Galateni și în Scrisoarea către Romani. Deja în Legea lui Moise exista imperativul de a „tăia împrejur inimile” (Dt 10,16). Scriptura ne spune că Dumnezeu însuși, și nu omul, va realiza această circumcizie a inimii (Dt 30,6). „Dacă circumcizia efectivă a trupului era un semn al dedicării și apartenenței la Legământ și la Poporul lui Dumnezeu, «circumcizia inimii» însemna o dispoziție interioară, care se potrivea cu adevărat cu semnificația semnului exterior” (Hamm, Filipeni, Coloseni, Filemon, 199). Paul, în Scrisoarea către Filipeni (3,3), „încreștinizează” înțelegerea ebraică cu privire la circumcizie pentru a se referi la Noul Legământ și Botez în cadrul Trupului lui Cristos, Biserica. Botezul presupune într-adevăr dezbrăcarea de trupul carnal – vechiul sine, cu practicile sale. Botezul implică moartea față de propriul egoism (Hamm, Filipeni, Coloseni, Filemon, 199-200).
Doamne Isuse, nu mă neliniștește să știu că, de la începuturile creștinismului și până în prezent, au existat și vor exista dezbateri și discuții controversate. Mă rog ca toți membrii Bisericii să fie întotdeauna uniți cu tine, Vița cea adevărată, și călăuziți spre tot adevărul de către Duhul Sfânt. Nu mă lăsa să mă descurajez în momentele de confuzie.
Cum apreciez dezbaterile trecute și actuale din cadrul Bisericii?
Sunt polarizat și privesc dezbaterile în termeni pur politici, cum ar fi liberali vs. conservatori și progresiști vs. tradiționaliști?
Cum pot fi asemănător cu membrii Bisericii de la început, de la Conciliul de la Ierusalim?
Cum pot să dialoghez mai bine cu ceilalți, să înțeleg valorile autentice pe care le susțin ceilalți și să caut adevărul cu dragoste?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: