LECTURA I
Puneţi-vă toată speranţa în harul care va fi dat când se va arăta Isus Cristos.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Petru 1,10-16
Preaiubiţilor, această mântuire au căutat-o şi au cercetat-o profeţii care au profeţit despre harul pregătit pentru voi. 11 Ei au cercetat când şi în ce vremuri avea în vedere Duhul lui Cristos, care era în ei, atunci când dădea mărturie de mai înainte despre suferinţele lui Cristos şi gloria care avea să urmeze după ele. 12 Acestora le-a fost descoperit că nu pentru ei înşişi, ci pentru voi au făcut ei acestea, care acum vă sunt vestite prin cei care v-au adus vestea cea bună prin Duhul Sfânt trimis din ceruri. Lucrurile acestea, chiar îngerii doresc să le privească. 13 De aceea, fiţi cu mintea clară, cumpătaţi în toate; puneţi-vă toată speranţa în harul care va fi dat când se va revela Isus Cristos! 14 Ca nişte copii ascultători, nu vă lăsaţi duşi de poftele de mai înainte, când eraţi în ignoranţă, 15 ci, aşa cum este sfânt cel care v-a chemat, deveniţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră, 16 pentru că este scris: “Fiţi sfinţi, pentru că eu sunt sfânt!”

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 97(98),1.2-3ab.3cd-4 (R.: 2a)
R.: Domnul şi-a făcut cunoscută mântuirea sa.

1 Cântaţi Domnului un cântec nou,
pentru că a făcut lucruri minunate;
dreapta şi braţul lui cel sfânt i-au venit în ajutor! R.

2 Domnul şi-a făcut cunoscută mântuirea
şi-a descoperit dreptatea înaintea popoarelor,
3ab şi-a adus aminte de îndurarea şi fidelitatea lui
faţă de casa lui Israel. R.

3cd Toate marginile pământului
au văzut mântuirea Dumnezeului nostru!
4 Strigaţi de bucurie către Domnul,
toţi locuitorii pământului!
Aclamaţi, cântaţi psalmi şi tresăltaţi de bucurie! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Mt 11,25
(Aleluia) Te preamăresc pe tine, Părinte, stăpânul cerului şi al pământului, pentru că ai descoperit celor mici, misterele împărăţiei tale. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu este nimeni care să nu primească însutit acum, iar în veacul care va veni, viaţa veşnică.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 10,28-31
În acel timp, Petru a început să-i spună lui Isus: “Iată, noi am lăsat toate şi te-am urmat!” 29 Isus i-a zis: “Adevăr vă spun că nu este nimeni care a lăsat casă, sau fraţi sau surori sau mamă sau tată sau copii sau ogoare pentru mine şi pentru evanghelie 30 şi să nu primească însutit acum, în timpul acesta, case, fraţi, surori, mame, copii şi ogoare, dar şi persecuţii, iar în veacul care va veni, viaţa veşnică. 31 Şi mulţi dintre primii vor fi ultimii, iar ultimii vor fi primii”.

Cuvântul Domnului

Doamne Dumnezeule, caut în fiecare zi să îl urmez pe Fiul tău. Sunt dispus să renunț la orice atașament legat de această viață trecătoare și timpul prezent pentru a mă bucura de viața veșnică. Ajută-mă să mă înțeleg ca pe o creație nouă prin Cristos, care este chemată să îi conducă pe ceilalți să trăiască pentru veșnicie.

Întrebarea lui Petru

Petru face o observație legitimă în Evanghelia de astăzi și adresează o întrebare firească în paralel cu Evanghelia după Sfântul Matei: „Iată, noi am lăsat toate şi te-am urmat!” (Mc 10,28), „Iată, noi am lăsat toate şi te-am urmat! Deci care va fi partea noastră?”. (Mt 19,27). În Evanghelia după Sfântul Marcu, observația lui Petru urmează  Schimbării la Față și a faptului că Isus a început să vorbească deschis despre viitoarea sa pătimire, moarte și înviere. Isus vorbește, de asemenea, despre condițiile pentru a-l urma: rugăciunea și postul, pentru a combate răul (Mc 9,29), a fi cel din urmă și slujitorul tuturor, ca o condiție pentru adevărata măreție (9,35), a-i sluji pe alții în numele Domnului (9,41), a nu-i face pe alții să păcătuiască (9,41-42), detașarea de ceea ce conduce la păcat (9,43-47), fidelitatea și perseverența în căsătorie (10,11-12), acceptarea stăpânirii sale (împărăția lui Dumnezeu) cu simplitate și umilință (10,15), respectarea poruncilor (10,19), detașarea de lucrurile materiale și grija față de ceilalți (10,20), și a nu-i determina pe ceilalți să păcătuiască (10,21): Și astfel, Petru întreabă: „Doamne, dacă facem toate aceste renunțări acum, ce vom primi în veșnicie?”.

Răspunsul lui Isus

Răspunsul lui Isus adresat lui Petru este triplu. În primul rând, urmașii lui Isus vor fi frați și surori în cadrul Bisericii. Cei botezați sunt integrați în Biserică, Trupul Mistic al lui Cristos, iar acest lucru face parte din ceea ce trăim acum. Întreaga omenire este unită în Biserică, Familia lui Dumnezeu. În al doilea rând, a-l urma pe Cristos în mod mai deplin înseamnă a participa mai profund la pătimirea sa. Acesta este motivul pentru care ne putem aștepta la o intensificare a persecuțiilor. În al treilea rând, cel mai mare dar pe care îl primim rămâne viața veșnică. Prin Sacramente, har și virtuțile teologale ale credinței, speranței și carității, împărtășim deja viața veșnică. Dar va veni ziua, după această viață, când vom împărtăși pe deplin viața veșnică, contemplându-l și iubindu-l pe Dumnezeu, care este Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Contrastul din fragmentul evanghelic dintre cele două lumi – prezentă și viitoare – se regăsește adesea și în scrierile lui Paul. Paul ne învață că, prin pătimirea, răstignirea, învierea și înălțarea lui Isus, lumea (timpul) prezent(ă) a trecut și a fost nimicit(ă) și o lume nouă a început. Din acest motiv, oricine din timpul prezent, care îi aparține lui Isus, aparține deja lumii și veacului care va veni. Lumea actuală este decăzută, dar a fost transformată printr-o nouă creație, prin Cristos. Creația veche și cea nouă se suprapun în Cristos. Credincioșii care trăiesc prin Cristos trăiesc într-un fel de tărâm intermediar în care creația veche și cea nouă se întrepătrund. Credincioșii continuă să trăiască și să sufere în această lume a păcatului și a morții; totuși, ei se bucură, deja, de gloria luminii noii creații (vezi Pitre, Barber, Kincaid, Paul: A New Covenant Jew, 72-73).

Fiți sfinți!

Prima Scrisoare a Sfântului Petru continuă în această linie de gândire și ne ridică privirea de la suferința acestei vieți la gloria Cerului. Profeții, ne scrie Sfântul Petru, au vorbit despre harul viitor al lui Mesia. Isus Cristos a suferit și a murit și, prin acestea, a obținut pentru noi daruri cerești. Ceea ce au anunțat profeții se împlinește în mod desăvârșit în Evanghelia lui Isus Cristos. Această Veste Bună constă în faptul că am devenit copii ai lui Dumnezeu prin har și că suntem chemați să acționăm în conformitate cu Noul Legământ instituit de Isus Cristos. Acest legământ a fost încheiat pentru ca noi să ne putem împărtăși din sfințenia lui Dumnezeu: „Fiți sfinți, pentru că Eu sunt sfânt”. Noul Legământ ne introduce în Familia lui Dumnezeu și, în acțiunile noastre, modelul pe care trebuie să-l urmăm și cu care trebuie să ne identificăm rămâne Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vreau să te urmez și să împărtășesc pe deplin de viața ta. Tu ai înțeles să trăiești în această lume și să folosești toate spre slava Tatălui. Îmi doresc aceeași înțelepciune. Sunt asaltat de multe ispite dar și de multe lucruri bune. Ajută-mă să discern între ele și să aleg mereu binele în tot ceea ce săvârșesc.

Mă văd ca un călător care trăiește în lumea prezentă, dar care se bucură deja de viață în lumea nouă, inaugurată de Cristos?

Cum pot trăi mai bine această realitate?

Ce gesturi păcătoase pe care le săvârșesc sunt parte din lumea veche și ce gesturi, pline de har, mă fac parte din noua lume?

Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:

www.epriest.com 

Urmăriți și: