LECTURA I
Cuvântul lui Dumnezeu nu poate fi legat. Dacă am murit împreună cu Cristos, vom şi trăi împreună cu el.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Timotei 2,8-15
Preaiubitule, adu-ţi aminte de Isus Cristos, din seminţia lui David, care a înviat din morţi, după evanghelia mea, 9 pentru care sufăr până acolo că sunt legat ca un răufăcător! Dar cuvântul lui Dumnezeu nu poate fi legat. 10 De aceea îndur cu răbdare toate pentru cei aleşi, pentru ca şi ei să obţină mântuirea, care este în Cristos Isus, odată cu gloria veşnică. 11 Vrednic de crezare este cuvântul: “Dacă am murit împreună cu el, vom şi trăi împreună cu el. 12 Dacă îndurăm cu răbdare împreună cu el, vom şi domni împreună cu el. Dacă îl renegăm, şi el ne va renega. 13 Dacă suntem infideli, el rămâne fidel, pentru că nu se poate renega pe sine”. 14 Aminteşte-le acestea şi îndeamnă-i stăruitor înaintea lui Dumnezeu să se ferească de cuvinte de ceartă, care nu aduc niciun folos, ci duc la pieirea ascultătorilor! 15 Străduieşte-te să te prezinţi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care nu are de ce să se ruşineze, ca un împărţitor corect al cuvântului adevărului!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 24(25),4-5ab.8-9.10 şi 14 (R.: 4a)
R.: Fă-mi cunoscute, Doamne, căile tale.

4 Fă-mi cunoscute, Doamne, căile tale,
şi învaţă-mă cărările tale!
5ab Călăuzeşte-mă în adevărul tău şi învaţă-mă,
căci tu eşti Dumnezeul mântuirii mele! R.

8 Domnul este bun şi drept,
de aceea îi învaţă pe cei păcătoşi calea;
9 îi face pe cei sărmani să umble după dreptate,
îi învaţă pe cei smeriţi căile sale. R.
10 Toate căile Domnului sunt îndurare şi adevăr
pentru cei ce păzesc alianţa şi legile sale.
14 Domnul descoperă taina sa celor care se tem de el
şi le face cunoscută alianţa sa. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Tim 1,10
(Aleluia) Mântuitorul nostru Isus Cristos a nimicit moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin evanghelie. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu este nicio altă poruncă mai mare decât acestea.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 12,28b-34
În acel timp, unul dintre cărturari s-a apropiat de Isus şi l-a întrebat: “Care este prima dintre toate poruncile?” 29 Isus i-a răspuns: “Prima este: «Ascultă Israele: Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. 30 Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta!» 31 A doua este aceasta: «Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi!» Nu este nicio altă poruncă mai mare decât acestea”. 32 Cărturarul i-a zis: “Bine, învăţătorule, adevărat ai spus că el este unul singur şi că nu este altul în afară de el 33 şi a-l iubi pe el din toată inima, din tot cugetul şi din toată puterea şi a-l iubi pe aproapele ca pe tine însuţi este mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele”. 34 Isus, văzând că a răspuns inteligent, i-a spus: “Nu eşti departe de împărăţia lui Dumnezeu”. Şi nimeni nu îndrăznea să-l mai întrebe.

Cuvântul Domnului

Doamne Dumnezeule, încerc să înțeleg care este voința Ta. Vreau ca și pe parcursul acestei zilei să mă îndrept spre Fiul tău și să ascult cu atenție cuvintele sale, pentru a ști cum să acționez. Revarsă Duhul Tău în inima mea pentru a-mi călăuzi alegerile.

A treia punere la încercare

În Evanghelia după Sfântul Marcu, cea de-a treia punere la încercare a lui Isus (Mc 12,28-34) nu este numită în mod explicit o încercare, așa cum se întâmplă în Evanghelia după Sfântul Matei (Mt 22,35). Cărturarul pare să se apropie de Isus cu sinceritate și îi adresează o întrebare despre cele 613 porunci cuprinse în Legea lui Moise (Tora). Unul dintre lucrurile pe care cărturarii, cercetătorii Legii, le căutau adesea în Lege era un principiu general sau o poruncă care să rezume și să fundamenteze toate celelalte porunci (Healy, The Gospel of Mark, 246). Întrebat de cărturar, Isus identifică porunca de a-L iubi pe Dumnezeu cu toată ființa noastră drept prima și cea mai mare poruncă. El citează din Cartea Deuteronomului (6,4-5). Aceasta era mărturisirea de credință a israeliților, cunoscută sub numele de Shema („Ascultă”). „În fidelitate față de Cartea Deuteronomului, evreii evlavioși recitau Shema în fiecare dimineață și seară. Casele evreiești au, de obicei, o mezuzah, o cutiuță care conține rugăciunea Shema inscripționată pe pergament, fixată pe stâlpul ușii (vezi Dt 6,9). Bărbații evrei ortodocși (și uneori chiar femeile) poartă tefillin (sau filacterii), niște cutiuțe din piele care conțin textul rugăciunii Shema, așezată pe cap și pe mână, în timpul rugăciunii (Dt 6,8)” (Healy, The Gospel of Mark, 247). Rugăciunea Shema afirmă că numai Domnul (YHWH) este Dumnezeu. În calitate de Creator al tuturor lucrurilor, Dumnezeu merită tot ceea ce noi suntem.

Iubirea lui Dumnezeu și iubirea aproapelui

Isus nu se limitează la iubirea față de Dumnezeu ca primă poruncă, ci anunță și cea de-a doua poruncă și citează din Cartea Leviticului (19,18): „Să-l iubești aproapele ca pe tine însuți”. A iubi înseamnă a dori binele. Suntem chemați să îi iubim pe ceilalți și să dorim binele lor, așa cum căutăm ceea ce este cu adevărat bine pentru noi înșine. Iubirea față de Dumnezeu și iubirea față de frații și surorile noastre sunt intim legate între ele. Așa cum ne învață Prima Scrisoare a Sfântului Ioan, suntem mincinoși dacă spunem că îl iubim pe Dumnezeu, dar nu ne iubim semenii (1In 4,20). Cărturarul înțelege că Isus, Noul Solomon, a trecut și cel de-al treilea test. Isus transmite adevărata înțelepciune cu privire la sensul vieții noastre pământești (dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu) și cu privire la natura vieții noastre după moarte (Dumnezeu este Dumnezeul celor vii). El ne învață că iubirea este la temelia tuturor lucrurilor.

Murind și trăind împreună cu Cristos

Prima lectură păstrează probabil un imn creștin antic care evocă binecuvântările și blestemele ce ne așteaptă în momentul morții noastre și a judecății finale. Pe de o parte, a muri împreună cu Cristos ne conduce la viața cu el, iar a persevera în încercări, ne conduce la a domni împreună cu Cristos. Pe de altă parte, respingerea și negarea lui Cristos conduc la negarea noastră din partea lui Cristos. Așa cum auzim în Evanghelia după Sfântul Matei: „Nu oricine îmi zice «Doamne! Doamne!» va intra în împărăţia cerurilor, ci acela care împlineşte voinţa Tatălui meu, care este în ceruri. 22 Mulţi vor spune în ziua aceea: «Doamne! Doamne! Oare nu în numele tău am profeţit şi nu în numele tău am alungat diavoli şi nu în numele tău am făcut atâtea minuni?». 23 Atunci le voi declara: «Niciodată nu v-am cunoscut. Îndepărtaţi-vă de mine, voi, care săvârşiţi nelegiuirea!». (Mt 7,21-23). Am murit împreună cu Cristos la Botezul nostru și am înviat la o viață nouă împreună cu el. Înțelegem că trebuie să murim cu Cristos și să murim pentru noi înșine de-a lungul întregii noastre vieți? „Cei care perseverează în credință vor trăi și vor domni împreună cu Cristos, dar cei care îl neagă, vor fi renegați și dezonorați la sfârșit. Ultima noastră certitudine rămâne aceea că Domnul Isus își respectă promisiunile și atenționările și își va exercita atât dreptatea cât și îndurarea cu deplină fidelitate, în raport cu prevederile Noului Legământ” (Ignatius Catholic Study Bible: New Testament, 398).

Doamne Isuse, nu vreau să trăiesc în preajma Împărăției Tale. Vreau să fiu pe deplin parte din Împărăția ta. Vreau să locuiești și să domnești în sufletul meu. Îmi doresc să fiu un adevărat discipol al tău și să te fac cunoscut pe tine și mesajul tău plin de iubire milostivă, până la marginile pământului.

Cum demonstrez că îl iubesc pe Dumnezeu și pe aproapele? În ce mod?

Sunt multe momentele pe care le petrec împreună cu Dumnezeu în rugăciune?

De câte ori am respins ispita și am ales să iubesc?

Care au fost, concret,  momentele, în ultima săptămână, în care am arătat că îl iubesc pe aproapele.

Am ales să petrec timp de prețios împreună cu soțul/soția și familia mea?

I-am slujit pe cei săraci?

Am practicat vreo faptă de milostenie trupească sau sufletească?

Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:

www.epriest.com 

Urmăriți și: