Moare un domn și familia sună la ziarul din oraș pentru a redacta anunțul. Lămuresc toate datele și încheie convorbirea.

Există o mică discuție între toți membrii familiei și sună din nou la ziar.

– Am vrea să adăugăm ceva la ceea ce am spus înainte. Am vrea să puneți și: „Să se odihnească în pace”.

O nouă discuție și iar un apel:

– Scuzați. Am mai vrea să adăugăm ceva. Puneți: „Să se odihnească în pace în cer”. Dacă este loc.

Ziua următoare a apărut în ziar anunțul despre acel om bun. Se termina cu următoarele cuvinte:

„Să se odihnească în pace în cer, dacă este loc”.

 

Nu este loc pentru cel egoist: cel care pretinde ca totul și toate să se învârtă în jurul său. Acest „umflat” ocupă mult loc.

Cel mândru se pune în locul lui Dumnezeu; pretinde să-l înlocuiască pe Dumnezeu. Cerul său – un cer fără Dumnezeu – nu mai este cer.

Este loc pentru cel umil: cel care luptă pentru a face voința lui Dumnezeu, cel care, asemenea lui Ioan Botezătorul, vrea ca doar Dumnezeu să conteze: „trebuie ca el să crească, iar eu să scad”. Acesta nu caută să ocupe mult loc. Tocmai pentru aceasta este loc pentru el.

Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia – Iași, 2014