Diavolul l-a dus apoi pe un munte foarte înalt, i-a arătat toate împărăţiile lumii şi gloria lor…” (Mt 4,8). În aceasta, a treia ispită cu care s-a confruntat Isus în timp ce se afla în pustiu, Diavolul l-a dus din nou într-un loc înalt. Ne amintim că pentru a doua ispită, l-a dus pe Isus pe acoperișul Templului. În această ispită, îl duce pe Isus pe un munte foarte înalt.

Priveliștea de pe un munte înalt este una impresionantă. Versiunea sfântului Luca despre această ispită precizează că, din acel loc înalt, Diavolul „i-a arătat într-o clipă toate împărăţiile lumii” (Lc 4,5). Dacă ați fost vreodată pe vârful unui munte, cunoașteți că priveliștea de acolo este uluitoare. Locația acestei a treia ispite este importantă, deoarece ne vorbește de faptul că Diavolul a încercat să îl seducă pe Domnul nostru sugerându-i un oarecare sentiment de împlinire și satisfacție. Bineînțeles, ceea ce Diavolul a uitase era că Domnul Isus însuși a fost cel care, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, a creat nu numai această lume, ci întregul Univers. Deși Isus trebuie să fi trăit un sentiment de bucurie sfântă pentru ceea ce a privit din vârful acelui munte foarte înalt, nu s-a lăsat orbit pentru a fi păcălit, așa cum voia Diavolul.

Una dintre tacticile Diavolului, atunci când caută să ne ispitească, este să ne uimească, înainte de a ne provoca cu ispita propriu-zisă. Este asemenea unui vânzător care mai întâi „îmbie la cină” un client înainte de a încerca să-i facă o vânzare. Diferența, însă, este că „vânzarea” pe care încearcă să o facă Cel Rău este întotdeauna înșelătoare și păcătoasă. Din acest motiv, el va încerca de cele mai multe ori să ne impresioneze, dându-ne un sentiment de satisfacție, pentru ca noi să fim mai ușor dispuși să cedăm planului său mincinos.

În timp ce medităm la locul în care a avut loc cea de-a treia ispită, gândiți-vă la „locul” sau spațiul în care Cel Rău este cel mai eficient în a vă ispiti. Prin „loc”, ar trebui să înțelegem la tot ce în această lume ne impresionează, ne inspiră un sentiment de admirație sau ne orbește simțurile. Deși aceste locuri, spații sau situații ar putea să nu fie neapărat păcătoase în sine, entuziasmul pe care ele îl alimentează în noi se poate transforma într-o „ușă deschisă” către unele ispite ale Celui Rău. De exemplu, entuziasmul unei nopți în oraș cu prietenii ar putea să vă tenteze să beți prea mult. Sau entuziasmul de a pleca într-o vacanță într-un loc exotic ar putea să vă tenteze să cheltuiți mai mulți bani decât ar trebui.

Învingerea păcatului nu presupune doar să renunțăm la păcatul în sine, ci și la ocaziile care ne conduc la păcat. Cu alte cuvinte, trebuie să evităm situațiile în care este posibil să ne confruntăm cu ispite pe care nu le putem suporta. Isus a acceptat ca Diavolul să-l ducă pe muntele înalt și să-i arate frumusețea lumii ca un mod de a întări natura noastră umană în momentele în care trebuie să ne confruntăm cu ispita satisfacției, care are legătură cu seducția păcatului.

Gândiți-vă la acele locuri, situații sau chiar persoane de care Diavolul se folosește pentru a vă seduce. Ce activități ar trebui să evitați în mod obișnuit pentru a vă feri de ispite? Rețineți că dacă Isus a învins ispita Diavolului și dumneavoastră să puteți rezista seducției trecătoare cu care Diavolul va încerca să vă ispitească.

Dumnezeule Preasfânt, prezența ta dumnezeiască este mai măreață și mai strălucitoare decât tot ceea ce poate oferi această lume. Toată puterea și gloria pământească nu se compară cu frumusețea de a te iubi și de a ne simți iubiți de tine. Te rugăm să ne ocrotești și să ne ajuți mereu, mai ales atunci când Diavolul încearcă să ne orbească cu lucrurile trecătoare și păcătoase ale acestei lumi. Fă să găsim încântare și satisfacție numai în tine. Amin.

Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:

www.mycatholic.life