AL TREILEA SEMN

LECTURA I
Am văzut apă izvorând din partea dreaptă a templului, şi toţi aceia la care a ajuns această apă s-au mântuit.
Citire din cartea profetului Ezechiel 47,1-9.12
În zilele acelea, în timpul unei viziuni, trimisul Domnului m-a făcut să mă întorc la intrarea templului şi, iată, o apă ieşea de sub pragul casei, dinspre răsărit, pentru că faţa templului era spre răsărit. Apa cobora de sub partea dreaptă a templului, dinspre sud de altar. 2 M-a făcut să ies pe drumul porţii de nord şi m-a făcut să înconjur pe drumul de dinafară, lângă poarta de dinafară, care dădea spre răsărit. Şi iată, apa curgea din partea dreaptă! 3 Când omul a ieşit spre răsărit, avea o funie în mână; a măsurat o mie de coţi şi m-a făcut să trec prin apă: apa era până la glezne. 4 A mai măsurat o mie şi m-a făcut să trec prin apă: apa era până la genunchi; a mai măsurat o mie şi m-a făcut să trec: apa era până la coapse. 5 A mai măsurat o mie şi era un râu prin care nu puteam să trec. Pentru că apele crescuseră, erau ape de înotat, un râu care nu se putea trece. 6 Şi mi-a zis: “Ai văzut, fiul omului?” Apoi m-a făcut să merg să mă întorc pe malul râului. 7 Când m-am întors, iată, pe malul râului erau foarte mulţi copaci, de o parte şi de alta! 8 Şi mi-a zis: “Apele acestea care ies spre regiunea din răsărit coboară în Arabah şi ajung în mare. Ieşite spre mare, vindecă apele. 9 Orice fiinţă care mişună, toate cele la care ajung apele râurilor, vor trăi: vor fi foarte mulţi peşti, căci au ajuns acolo apele acestea şi au vindecat: toate la care va ajunge râul vor trăi. 12 Lângă râu, pe malurile lui, de o parte şi de alta, vor creşte tot felul de pomi pentru hrană. Frunza lor nu se va veşteji şi rodul lor nu se va termina; vor da rod în fiecare lună, pentru că apele lui ies din sanctuar: rodul lui va fi pentru hrană şi frunzele lui, pentru vindecare”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 45(46),2-3.5-6.8-9 (R.: 8)
R.: Domnul Sabaot este în mijlocul nostru, Dumnezeul lui Iacob este refugiu pentru noi.
2 Dumnezeu este pentru noi loc de refugiu şi putere,
ajutor uşor de găsit în timp de strâmtorare.
3 De aceea, nu ne temem, chiar dacă s-ar zgudui pământul
şi dacă ar cădea munţii în mijlocul mării. R.
5 Un râu cu braţele sale înveseleşte cetatea lui Dumnezeu,
locuinţa sfântă a Celui Preaînalt.
6 Dumnezeu este în mijlocul ei: ea nu se clatină;
Dumnezeu îi vine în ajutor dis-de-dimineaţă. R.
8 Domnul Sabaot este cu noi,
Dumnezeul lui Iacob este refugiu pentru noi.
9 Veniţi şi vedeţi lucrările minunate ale Domnului,
faptele uimitoare pe care le-a făcut pe pământ! R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Ps 50(51),12a.14a
Creează în mine o inimă curată, Dumnezeule, şi dă-mi înapoi bucuria mântuirii tale!
EVANGHELIA
Îndată, omul s-a vindecat.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 5,1-3.5-16
În acel timp, era o sărbătoare a iudeilor, iar Isus a urcat la Ierusalim. 2 În Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o piscină numită în evreieşte Betesda, care avea cinci porticuri. 3 Sub acestea zăceau o mulţime de bolnavi: orbi, şchiopi, paralizaţi. 5 Se afla acolo un om care era bolnav de treizeci şi opt de ani. 6 Văzându-l zăcând şi ştiind că suferă de mult timp, Isus i-a zis: “Vrei să te faci sănătos?” 7 Bolnavul i-a răspuns: “Doamne, nu am niciun om ca să mă facă să cobor în piscină când apa este agitată. Până când vin eu, coboară altul înaintea mea”. 8 Isus i-a zis: “Ridică-te, ia-ţi targa şi umblă!” 9 Şi, îndată, omul s-a vindecat, şi-a luat targa şi umbla. Dar ziua aceea era sâmbăta. 10 Aşadar, iudeii i-au spus celui vindecat: “Este sâmbătă şi nu-ţi este permis să-ţi duci targa”. 11 Dar el le-a răspuns: “Cel care m-a vindecat, acela mi-a zis: «Ia-ţi targa şi umblă!»” 12 Ei l-au întrebat: “Cine este omul care ţi-a zis: «Ia-o şi umblă!»?” 13 Dar cel vindecat nu ştia cine este, căci Isus se îndepărtase, iar în locul acela era o mare mulţime. 14 După aceea, Isus l-a găsit în templu şi i-a zis: “Iată, te-ai făcut sănătos! Să nu mai păcătuieşti niciodată, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău!” 15 Omul a plecat şi le-a făcut cunoscut iudeilor că Isus este cel care l-a vindecat. 16 De aceea, iudeii îl urmăreau pe Isus pentru că făcuse acestea sâmbăta.
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, mă simt asemenea orbului și paraliticului din Evanghelie. Am nevoie de tine și de atingerea ta vindecătoare. Am nevoie să pot vedea cu ochii credinței și să fiu întărit pentru a umbla pe căile tale. Vino în căutarea mea când sunt pierdut și mângâie-mă când mă regăsești.
Al treilea semn
Evanghelia de astăzi relatează despre cel de-al treilea semn din Evanghelia după Ioan – vindecarea paraliticului – pentru ca noi să credem în Cristos și, crezând, să avem viață veșnică. Vindecarea este însoțită de referiri la apă și la iertarea păcatelor. Prima lectură scoate în evidență tema apei. Profetul Ezechiel vede apa izvorând din noul Templu pe care Dumnezeu îl va întemeia. Acest lucru amintește de râul care curgea din primul templu, din Grădina Edenului (Gen 2,10), și anticipă Noul Ierusalim și „râul cu apa vieții” (Ap 22,1). Râul din Cartea lui Ezechiel curge din altarul lui Dumnezeu; râul din Apocalips curge din tronul lui Dumnezeu și al Mielului. Râul din Cartea lui Ezechiel se varsă în Marea Moartă: apele despre care ni se amintește că se varsă în mare, în apele sărate. Paradisul edenic din Geneza este restabilit și înlocuit: de-a lungul malurilor râului înflorește nu un singur pom al vieții, ci păduri întregi de pomi. Iar când râul intră în Marea Moartă, se transformă într-o mare plină de viață.
Apa în Evanghelia după Sfântul Ioan
Apa reprezintă o temă importantă în Evanghelia după Sfântul Ioan. Evanghelia se deschide cu Ioan care boteza oamenii în râul Iordan și îi îndemna la pocăință. În capitolul trei, Isus îi spune lui Nicodim că pentru a intra în Împărăția lui Dumnezeu este necesară nașterea din nou, din apă și din Duh. În capitolul patru, Isus îi oferă apoi darul apei vii femeii samaritene. Oricine bea această apă, spune Isus, nu va mai înseta niciodată. Astăzi citim, în capitolul cinci, că Isus împlinește pentru omul bolnav ceea ce omul spera să primească de la apa vindecătoare de la Betesda. În capitolul șapte, Isus proclamă cu ocazia sărbătorii Corturilor: „Dacă îi este sete cuiva, să vină la mine şi să bea! 38Cel care crede în mine, după cum spune Scriptura, «râuri de apă vie vor curge din pieptul lui»” (In 7,37-39). Ioan identifică această apă vie care curge prin noi cu Duhul Sfânt. Capitolul nouă ne spune că Isus i-a poruncit omului născut orb să se spele în piscina din Siloe: „Întregul capitol se dovedește a fi o interpretare a Botezului, care ne face capabili să vedem. Cristos este dătătorul de lumină și ne deschide ochii prin intermediul sacramentului” (Benedict al XVI-lea, Isus din Nazaret, 242). La Cina cea de Taină, Isus toarnă apă într-un vas și spală picioarele discipolilor. A fi spălați de Isus ne dispune să avem parte cu el și să împărtășim viața sa dumnezeiască. În cele din urmă, când este străpunsă coasta lui Isus, „a ieşit sânge şi apă” (In 19,34). Trupul înviat al lui Isus, Templul cel Nou, devine pentru noi Izvor de apă vie și de viață veșnică. Apa creației curăță și susține viața pământească. Apa spirituală a celei de a doua creații ne curăță de păcat, ne luminează mintea prin credință și ne hrănește pentru viața veșnică.
Isus, Noul Moise
Isus este Noul Moise care ne oferă Pâinea din Cer și Apa Vie din Stâncă. El este adevărata Pâine și Stânca dătătoare de viață (1Cor 10,3). Setea noastră profundă după viață veșnică nu poate fi satisfăcută decât de Dumnezeu: „Credința în Isus este calea prin care putem bea apa vie, prin care putem primi viața care nu mai este amenințată de moarte” (Benedict al XVI-lea, Isus din Nazaret, 245). În Evanghelie, Isus vindecă trupul paraliticului și, în același timp, îl îndeamnă să nu mai păcătuiască. Trebuie să ne dăm seama că a fi paralizat spiritual este mult mai rău decât a fi paralizat fizic. Trebuie să ne analizăm viața, să verificăm dacă suntem „paralizați” și să-i cerem lui Isus să ne vindece.
Doamne Isuse, vreau să sorb cu nesaț apa vie pe care dorești să mi-o dăruiești. Spală-mă și purifică-mă cu iubirea ta. Ajută-mă să îi pot conduce și pe alții pentru a se împărtăși din apa ta dătătoare de viață.
Vindecarea paraliziei spirituale, după primirea Botezului, are loc prin Sacramentul Reconcilierii. Acesta este cadrul în care, asemenea omului paralizat, îi spunem lui Dumnezeu, cu simplitate și căință, ce păcate am săvârșit împotriva sa și a fraților noștri, ce ne chinuie și ce ne împiedică să îl urmăm mai îndeaproape. Și, ca și paraliticul, și nouă ni se spune: „Ridică-te, ia-ţi targa şi umblă!”.
Dacă nu am celebrat, încă, Sacramentul Spovezii în acest Post, când intenționez să fac acest lucru? Dacă l-am celebrat, cum am trăit după ce am făcut experiența milostivirii lui Dumnezeu?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și:
