ALIANȚA ȘI DOMNIA DAVIDICĂ
LECTURA I
Eu voi stabili după tine un descendent, care se va naşte din tine, şi-i voi întări domnia.
Citire din cartea a doua a lui Samuel 7,4-17
În zilele acelea, cuvântul Domnului i-a fost adresat lui Natan: “Du-te şi spune-i slujitorului meu David: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Oare tu îmi vei zidi o casă ca să locuiesc în ea?’ 6 Eu n-am locuit într-o casă din ziua când i-am scos pe fiii lui Israel din Egipt până în ziua aceasta, ci am călătorit în cort sau în sanctuar. 7 Pretutindeni pe unde am mers cu toţi fiii lui Israel, am spus eu oare vreun cuvânt vreunuia dintre judecătorii lui Israel cărora le-am poruncit să păstorească poporul meu Israel, zicând: ‘Pentru ce nu-mi zidiţi o casă de cedru?’» 8 Spune-i slujitorului meu David: «Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ‘Te-am luat de la staul, de la oi, ca să fii conducător peste poporul meu, peste Israel; 9 am fost cu tine oriunde ai mers, i-am nimicit pe toţi duşmanii tăi înaintea ta şi ţi-am făcut numele mare ca numele celor mari care sunt pe pământ; 10 îl voi pune pe poporul meu, Israel, într-un loc, îl voi stabili şi va locui el acasă şi nu va mai fi tulburat. Fiii nelegiuirii nu-l vor mai umili ca mai înainte, 11 din ziua când am stabilit judecători peste poporul meu Israel şi ţi-am dat linişte de toţi duşmanii tăi. Domnul îţi face cunoscut că Domnul îţi va face o casă! 12 Când se vor împlini zilele tale şi te vei odihni cu părinţii tăi, voi ridica un descendent al tău după tine, care a ieşit din tine, şi-i voi întări domnia. 13 El va zidi o casă numelui meu şi voi întări scaunul lui de domnie pentru vecie. 14 Eu îi voi fi lui tată şi el îmi va fi mie fiu. Dacă va face răul, îl voi pedepsi cu nuiaua oamenilor şi cu lovituri ale fiilor oamenilor; 15 dar îndurarea mea nu se va îndepărta de la el aşa cum am îndepărtat-o de la Saul, pe care l-am îndepărtat dinaintea ta. 16 Casa ta şi domnia ta vor fi stabile înaintea ta pentru totdeauna, iar tronul tău va fi întărit pe vecie’»”. 17 Natan i-a spus lui David toate aceste cuvinte şi toată viziunea aceasta.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 88(89),4-5.27-28.29-30 (R.: cf. 29a)
R.: Veşnică este iubirea ta, Doamne, faţă de alesul tău!
4 “Am încheiat alianţă cu alesul meu,
i-am promis cu jurământ slujitorului meu David:
5 «îţi voi întări seminţia pe vecie, din generaţie în generaţie,
îţi voi întemeia tronul tău de domnie». R.
27 El îmi va spune: «Tu eşti tatăl meu,
Dumnezeul meu şi stânca mântuirii mele».
28 Eu îl voi face întâiul-născut,
cel mai mare dintre regii pământului. R.
29 Pentru el păstrez pe veci îndurare mea
şi neclintită faţă de el va rămâne alianţa mea.
30 Îi voi stabili pe veci descendenţa
şi tronul lui va dura cât zilele cerului”. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Lc 8,11
(Aleluia) Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu, Cristos este semănătorul; cine l-a aflat pe Cristos va trăi în veci. (Aleluia)
EVANGHELIA
Iată, semănătorul a ieşit să semene!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 4,1-20
În acel timp, Isus a început din nou să înveţe de-a lungul mării şi s-a adunat în jurul lui o mulţime aşa de mare, încât el, urcându-se, s-a aşezat în barcă, pe mare. Şi toată mulţimea era lângă mare, pe uscat. 2 El îi învăţa multe în parabole. Şi le spunea în învăţătura lui: 3 “Ascultaţi! Iată, semănătorul a ieşit să semene! 4 Şi, în timp ce semăna, o parte a căzut de-a lungul drumului. Au venit păsările cerului şi au mâncat-o. 5 O altă parte a căzut pe loc pietros, unde nu avea pământ mult, şi îndată a răsărit, pentru că nu avea pământ adânc 6 Iar când soarele a răsărit, s-a veştejit, şi, pentru că nu avea rădăcină, s-a uscat. 7 O altă parte a căzut între spini. Spinii au crescut şi au înăbuşit-o şi nu a dat rod. 8 Iar alta a căzut în pământ bun şi a dat rod. A încolţit, a crescut şi a adus: una – treizeci, alta – şaizeci, alta – o sută”. 9 Şi a zis: “Cine are urechi pentru a asculta, să asculte!” 10 Când a rămas singur, cei din jurul lui, împreună cu cei doisprezece, l-au întrebat despre parabole, 11 iar el le-a spus: “Vouă vă este dat misterul împărăţiei lui Dumnezeu; celor din afară toate li se spun în parabole, 12 pentru ca «de privit să privească, dar să nu vadă, de ascultat să asculte, dar să nu înţeleagă; ca nu cumva să se întoarcă şi să li se ierte»”. 13 Apoi le-a spus: “Nu înţelegeţi această parabolă? Cum veţi înţelege atunci toate parabolele? 14 Semănătorul seamănă cuvântul. 15 Aceştia sunt cei care sunt de-a lungul drumului unde se seamănă cuvântul: când îl ascultă, vine imediat Satana şi ia cuvântul semănat în ei. 16 Cei semănaţi pe loc pietros sunt aceia care, când ascultă cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie, 17 dar nu au rădăcină în ei, ci sunt nestatornici. Dacă vine o suferinţă sau o persecuţie din cauza cuvântului, se scandalizează îndată. 18 Alţii sunt cei semănaţi între spini. Aceştia sunt cei care au ascultat cuvântul, 19 dar grijile acestei lumi, amăgirea bogăţiilor şi celelalte pofte intră şi înăbuşă cuvântul şi rămâne fără rod. 20 Apoi sunt cei care sunt semănaţi în pământ bun. Aceştia ascultă cuvântul, îl primesc şi aduc rod: unul – treizeci, altul – şaizeci, altul – o sută”.
Cuvântul Domnului
Doamne, prin alianțele tale, ai voit să introduci întreaga omenire în familia ta sfântă. Acesta a fost planul tău încă de la începutul veacurilor. Ajută-mă să rămân credincios Noului Legământ încheiat de Fiul tău și să am parte de viața veșnică împreună de tine.
Legământul cu David
Domnul nu poate fi niciodată întrecut în generozitate. Când David i-a împărtășit lui Natan intenția de a face ceva pentru Chivotul Domnului, Natan l-a încurajat să facă ceea ce avea de gând. Dar Dumnezeu i s-a adresat lui Natan în acea noapte și i-a spus că nu David va fi cel care îi va construi o casă. Totuși, Dumnezeu era mulțumit de intenția din inima lui David și, drept răspuns, a încheiat un legământ cu acesta. Înainte de a ratifica legământul-jurământ, Domnul a reamintit ce a făcut pentru David și pentru popor. El i-a scos din Egipt, le-a dat judecători care să-i conducă și l-a uns pe David să fie liderul poporului său. El i-a reamintit lui David că l-a protejat, că i-a învins dușmanii și l-a făcut renumit. Domnul a reamintit că i-a oferit lui David și poporului lui Israel victorie în față de dușmanilor lor. De asemenea, Domnul i-a promis lui David că îi va constitui o „casă” – o dinastie regală. Urmașul lui David va întemeia o „casă” pentru Domnul și Domnul îi va statornici tronul regesc pentru vecie. „Fiul” lui David avea să fie Fiul Domnului.
Împlinirea legământului cu David
Promisiunile făcute lui David s-au împlinit inițial în timpul domniei fiului său, regele Solomon, dar își vor găsi împlinirea finală în Isus. Solomon a zidit Templul făcut din piatră și construit de mâini omenești, dar Isus este adevăratul Templu al lui Dumnezeu (cf. In 2,21), care a întemeiat Biserica, Noul Templu al Duhului Sfânt (cf. 1Cor 3,16) și ca început al Împărăției lui Dumnezeu.
Parabolele Împărăției
Împărăția pe care Isus a proclamat-o încă de la începutul activității sale publice și pe care o ilustrează în parabolele sale reprezintă împlinirea promisiunii-legământ făcută de Domnul lui David. Împărăția pe care Isus a instituit-o va dăinui pentru veșnicie. Deși descendența regală a lui David nu a încetat niciodată, împărăția sa a fost supusă divizării, invaziei, exilului și ocupației. După Solomon, cele zece triburi nordice ale lui Israel s-au rupt de regatul sudic al lui Iuda. Regatul din Nord a fost invadat și trimis în exil de asirieni în anul 722 î. Cr., iar regatul din Sud a fost invadat și dus în exil de babilonieni în anul 586 î. Cr. Iuda a ajuns să fie supus perșilor, grecilor și romanilor. În ciuda acestui fapt, profeții au promis că Regatul lui David va fi restaurat și că toate cele douăsprezece triburi vor fi adunate dintre toate națiunile. Când Isus a proclamat misterul Împărăției, el a proclamat împlinirea acestor profeții și reîntregirea lui Israel.
Doamne Isuse, ai proclamat prin cuvinte și fapte venirea Împărăției lui Dumnezeu. La Cina cea de Taină, ai încredințat această Împărăție apostolilor tăi. Și eu fac parte din familia ta regească. Călăuzește-mă și susține-mă în hotărârea bună de a mă strădui să contribui la răspândirea Împărăției tale în lume.
Prin Botezul nostru, toți am devenit membri ai Împărăției lui Dumnezeu. Isus, prin proclamarea Fericirilor, ne-a vorbit despre trăsăturile pe care ar trebui să le avem ca și supuși ai acestei Împărății. Printre acestea se numără faptul de a fi blânzi și smeriți cu inima, de a practica dreptatea și îndurarea, de a fi curați cu inima, de a suporta persecuțiile și de a fi promotori ai păcii.
Pe care dintre cele opt Fericiri trebuie să o practic astăzi?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: