Doi prieteni se întâlnesc și-i spune unul celuilalt:

– Te văd trist. Ce-ai pățit?

Iar prietenul răspunde:

– Acum trei zile mi-am pierdut câinele.

– Pune un anunț în ziar și oferă o recompensă.

– Halal soluție! Ce? Câinele știe să citească?

 

Fără îndoială, câinele nu avea să citească anunțul, însă ar fi putut să-l citească cineva care ar fi știut ceva despre câine.

Atunci când vedem că vreun frate de-al nostru face ceva rău, nu vom fi întotdeauna cei mai indicați pentru a-l ajuta să se îndrepte, însă aproape întotdeauna am putea să căutăm pe cineva care, da, ar putea să o facă.

A critica, a ridica din umeri sau a sta cu brațele în sân nu este nici creștinește, nici omenesc și, pe lângă aceasta, mai este și steril, nefolositor.

Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia – Iași, 2014