APARIȚIE ȘI DISPARIȚIE
EVANGHELIA
Mergând în toată lumea, predicaţi evanghelia la toată făptura.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 16,9-15
După ce a înviat, în dimineaţa primei zile a săptămânii, Isus i-a apărut mai întâi Mariei Magdalena, din care scosese şapte diavoli. 10 Ea a plecat şi a povestit celor care fuseseră cu el, care acum se jeleau şi plângeau. 11 Dar ei, auzind că trăieşte şi că a fost văzut de ea, n-au crezut-o. 12 După acestea, a apărut altor doi dintre ei sub o altă înfăţişare, în timp ce mergeau la câmp, 13 iar ei s-au întors şi au povestit celorlalţi, însă nu i-au crezut nici pe aceştia. 14 În sfârşit, le-a apărut şi celor unsprezece pe când stăteau la masă şi i-a dojenit pentru necredinţa şi împietrirea inimii lor, pentru că nu i-au crezut pe cei care l-au văzut înviat din morţi. 15 Apoi le-a spus: “Mergând în toată lumea, predicaţi evanghelia la toată făptura!”
Cuvântul Domnului
Doamne, Isuse, cred că ești viu și aproape de mine, mai ales prin prezența ta sacramentală. Tu acționezi neobosit pentru a extinde împărăția ta. Fă să rămân unit cu Biserica ta pentru ca iubirea ta să continue să curgă și prin mine și să mă susțină în îndeplinirea misiunii pe care mi-ai încredințat-o.
Necredința
De trei ori în rezumatele evanghelice ale aparițiilor de după Înviere, aflăm că martorii lui Isus nu au fost crezuți. Isus le-a reproșat ucenicilor lipsa lor de credință, dar i-a trimis oricum să vestească Vestea cea Bună. Este posibil ca Maria Magdalena să nu fi părut o candidată ideală pentru a da mărturie în fața celor care nu voiau să creadă. Isus vrea să înțelegem că „vrednicia” noastră de a fi martori ai Evangheliei ca vestitori ai adevărului său nu este stabilită în funcție de percepțiile noastre, ci mai degrabă în funcție de chemarea sa personală și plină de iubire. Dacă suntem credincioși evenimentelor Învierii, de ce este atât de dificil să credem în aceeași iubire care acționează la transformarea inimilor noastre și a lumii din jurul nostru? Necredința noastră nu-l descurajează pe Domnul înviat! Cu inimă sinceră, spuneți: „Doamne, eu cred; ajută necredinței mele!”.
Viu și vizibil
Credința în Cristos înviat s-a manifestat încet în ucenici, iar Isus a trebuit să-i convingă că a înviat din moarte. Parcursul nostru de credință are partea lui de suișuri și coborâșuri, dar nu putem nega în vremuri de întuneric sau de pustietate ceea ce am observat în momente de lumină și am experimentat într-un moment cert de har. Chiar dacă viața noastră de rugăciune trece prin faze, uneori marcate de vorbărie, iar în alte momente de tăcere totală, Isus dorește ca noi să învățăm să ne încredem că el ne este mereu aproape, chiar și atunci când nu pare astfel. Privindu-l către Isus în obscuritate și întuneric, credința noastră prinde viață.
Mergeți în toată lumea
Isus știe că, în anumite momente din viață, ne vom confrunta cu dificultăți în eforturile de a ne împlini misiunea, la fel cum a fost o provocare pentru ucenici să creadă în realitatea Învierii. Putem fi încrezători în aparență, dar să purtăm îndoieli în suflet și, în alte momente, să ezităm să proclamăm ceea ce este evident. Isus cunoaște și înțelege opoziția și reticența noastră; cu toate acestea, continuă să ne trimită în „întreaga lume”. El nu disperă niciodată în privința noastră, iubiții săi urmași. La urma urmei, este vorba de lucrarea sa cea care își produce efectul prin fidelitatea noastră. „Domnul a luat inițiativa, a precedat-o în iubire (cf. 1In 4,10) și pentru aceasta ea știe să facă primul pas, să ia inițiativa fără teamă, să meargă în întâmpinare, să-i caute pe cei de departe și să ajungă la răscrucile drumurilor pentru a-i chema pe cei excluși” (Evangelii Gaudium 24) Descoperiți unde vă trimite Domnul să proclamați Vestea cea Bună în circumstanțele zilnice ale vieții dumneavoastră.
Am experimentat prezența ta, Doamne, în numeroase moduri, nu în ultimul rând prin sacramentele încredințate Bisericii tale. Am primit de la tine atât de multe momente de îmbărbătare, mângâiere și pace în rugăciune. Fă să devin mai profund în convingerile mele și mai curajos în răspunsul oferit ție, vestind Evanghelia în orice circumstanță a vieții.
Doamne, și astăzi mă voi încrede în harul tău primit prin sfintele sacramente, prin participarea zilnică la Sfânta Liturghie sau prin spovadă deasă, invocând din partea ta o încredere reînnoită în misiunea încredințată, aceea de a da mărturie, în fiecare circumstanță a vieții mele, despre iubirea ta.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: