APROPIEREA DE CRISTOS
EVANGHELIA
Unul dintre voi mă va trăda. Nu va cânta cocoşul până când mă vei renega de trei ori.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 13,21-33.36-38
În acel timp, stând la masă cu discipolii săi, Isus s-a tulburat în duh şi a mărturisit: “Adevăr, adevăr vă spun: unul dintre voi mă va trăda”. 22 Discipolii se uitau unii la alţii, nedumeriţi fiind în legătură cu cel despre care vorbeşte. 23 Unul dintre discipolii lui, pe care îl iubea Isus, stătea la masă la pieptul lui Isus. 24 Atunci, Simon Petru i-a făcut acestuia semn să se intereseze cine ar putea să fie cel despre care vorbeşte. 25 El s-a aplecat deci pe pieptul lui Isus şi i-a zis: “Doamne, cine este?” 26 Isus a răspuns: “Este acela pentru care voi întinge îmbucătura şi i-o voi da”. Atunci, întingând îmbucătura, a luat-o şi a dat-o lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon. 27 După acea îmbucătură, a intrat Satana în el. Atunci, Isus i-a zis: “Ceea ce vrei să faci, fă repede!” 28 Dar niciunul dintre cei care stăteau la masă nu a înţeles de ce i-a spus aceasta. 29 Şi, cum Iuda ţinea punga cu bani, unii au crezut că Isus îi spune: “Cumpără ceea ce ne trebuie pentru sărbătoare!” sau ca să dea ceva săracilor. 30 Aşadar, luând îmbucătura, Iuda a ieşit îndată. Şi era noapte. 31 După ce a ieşit el, Isus a spus: “Acum a fost glorificat Fiul Omului şi Dumnezeu a fost glorificat în el, 32 iar dacă Dumnezeu a fost glorificat în el, şi Dumnezeu îl va glorifica în el însuşi şi-l va glorifica îndată. 33 Copilaşi, încă puţin mai sunt cu voi. Mă veţi căuta şi – aşa cum le-am spus iudeilor – vă spun acum şi vouă: «Unde merg eu, voi nu puteţi veni»”. 36 Simon Petru i-a spus: “Doamne, unde mergi?” Isus i-a răspuns: “Unde merg eu, tu nu mă poţi urma acum, dar mă vei urma după aceea”. 37 Petru i-a spus: “Doamne, de ce nu pot să te urmez acum? Îmi voi da viaţa pentru tine!” 38 Isus a răspuns: “Îţi vei da viaţa pentru mine? Adevăr, adevăr îţi spun: nu va cânta cocoşul până când mă vei renega de trei ori”.
Cuvântul Domnului
Vino, Duhule Sfânt și dispune-mi inima mea pentru a auzi mereu ceea ce vrei să aud. Ajută-mă să mă apropii mereu de Cristos.
A meritat prețul?
Trădarea lui Iuda a fost răutăcioasă și lacomă. El a căutat o ocazie de a-l vinde pe Isus pentru a-și putea încasa cei treizeci de arginți (Mt 26,14-16). Când reflectăm la trădarea lui Iuda, ne putem întreba cu privire la momentele în care l-am trădat pe Domnul nostru prin păcatele noastre. Ce avem de câștigat atunci când păcătuim? Este vorba de o plăcere de moment, de o însușire trecătoare a banilor sau a puterii, sau pur și simplu de mândrie prostească? Indiferent de câștigul de moment pe care credem că îl primim, acesta nu merită niciodată „costul” durerii pe care îl provoacă lui Isus, altora și nouă înșine.
Legea dăruirii
Imediat ce Iuda a plecat, Isus a anunțat: „Acum a fost glorificat Fiul Omului şi Dumnezeu a fost glorificat în el” (In 13,31). Cristos a fost glorificat la începutul Pătimirii sale, în momentul în care și-a oferit Sângele pentru a ne salva de păcatele noastre. Dumnezeu Tatăl a fost, de asemenea, glorificat prin Pătimirile lui Cristos, deoarece Fiul a împlinit cu supunere voința sa. Dumnezeu Tatăl l-a trimis pe Isus în lume să moară pentru păcatele noastre; aceasta a fost misiunea lui Cristos. Isus a vorbit anterior despre glorificarea lui Dumnezeu Tatăl prin moartea Sa: „Dacă bobul de grâu care cade în pământ nu moare, rămâne singur; însă dacă moare, aduce rod mult” (In 12,24). Aceasta este Legea dăruirii. Cristos și-a dat viața pentru noi prin gestul suprem al iubirii ca dăruire de sine. Și noi, de asemenea, trebuie să trăim după Legea dăruirii, pentru că suntem cei mai împliniți atunci când dăruim (ne dăruim) cu iubire altora. Sfântul Paul al VI-lea a scris: „omul… nu se poate găsi deplin pe sine decât prin dăruirea dezinteresată de sine” (Gaudium et Spes, nr. 24).
Apropierea de Cristos
Negarea lui Petru, de mai târziu, din relatarea Pătimirii, a fost determinată de frică (Mt 26,69-75). El a dorit să-l urmeze pe Isus chiar până la moarte: „Îmi voi da viața pentru tine” (In 13,37), dar frica lui Petru l-a făcut să se îndepărteze de Domnul. Petru s-a simțit amenințat, așa că și-a mascat identitatea de urmaș al Domnului negându-l pe Cristos; chiar s-a jurat pentru a întări acest lucru. Rețineți că Sfântul Ioan s-a apropiat atât de mult de Cristos încât „s-a aplecat pe pieptul lui Isus” (In 13,25) la Cina cea de Taină. De asemenea, el a fost singurul apostol care a rămas alături de Isus pe tot parcursul Pătimirii sale. Pe cine alegem să imităm în această Săptămână Sfântă? Pe Petru, căruia îi era rușine că era „prea creștin”, sau pe Ioan, care a rămas mereu aproape de Mântuitorul?
Isuse, fă ca niciodată să nu te trădez, să nu te reneg, ci să mă apropii mereu de tine. Știu că, ghidându-mă zi de zi, pot învăța de la tine cum să mă dăruiesc celorlalți prin gesturi de iubire dezinteresată. Ajută-mă să mor față de mine însumi, astfel încât să nu mai fiu eu cel care trăiește, ci tu care să trăiești în mine (cf. Gal 2,20).
Doamne, astăzi, prin harul tău, voi împlini un gest de iubire dezinteresată față de cineva.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și:
Slava lui Dumnezeu în toate lucrurile