AVEM O CETATE PUTERNICĂ
LECTURA I
Să intre neamul cel drept, care se păstrează fidel.
Citire din cartea profetului Isaia 26,1-6
În ziua aceea, se va cânta următoarea cântare în ţara lui Iuda: “Avem o cetate puternică; el a pus mântuirea ca zid şi întăritură. 2 Deschideţi porţile, ca să intre neamul cel drept care se păstrează fidel! 3 Planul este stabil; tu vei asigura pacea, pace, pentru că şi-a pus încrederea în tine. 4 Încredeţi-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul Dumnezeu este o Stâncă veşnică! 5 I-a umilit pe cei care locuiau în înălţimi şi a doborât cetatea semeaţă: a doborât-o la pământ, a coborât-o până în ţărână. 6 Ea este călcată în picioare, picioarele sărmanului, tălpile picioarelor săracilor”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 117(118),1 şi 8-9.19-21.25-27a (R.: 26a)
R.: Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului.
sau:
Aleluia.
1 Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun:
veşnică este îndurarea lui!
8 Mai bine este să-ţi cauţi refugiu la Domnul
decât să te încrezi în oameni.
9 Mai bine este să-ţi cauţi refugiu la Domnul
decât să te încrezi în cei puternici. R.
19 Deschideţi-mi porţile dreptăţii
ca să intru şi să-l laud pe Domnul!
20 Aceasta este poarta Domnului:
cei drepţi vor intra prin ea.
21 Te laud pentru că mi-ai răspuns
şi ai fost mântuirea mea. R.
25 Doamne, mântuieşte-mă,
Doamne, dă-mi biruinţă!
26 Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului!
Vă binecuvântăm din casa Domnului.
27a Domnul este Dumnezeu şi ne luminează. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Is 55,6
(Aleluia) Căutaţi-l pe Domnul cât timp îl mai puteţi găsi, invocaţi-l câtă vreme este aproape de voi. (Aleluia)
EVANGHELIA
Va intra în împărăţia cerurilor acela care împlineşte voinţa Tatălui meu.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 7,21.24-27
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: “Nu oricine îmi zice «Doamne! Doamne!» va intra în împărăţia cerurilor, ci acela care împlineşte voinţa Tatălui meu, care este în ceruri. 24 Aşadar, oricine ascultă aceste cuvinte ale mele şi le împlineşte va fi asemenea cu omul înţelept care şi-a construit casa pe stâncă. 25 A căzut ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile, au năvălit peste casa aceea, dar ea n-a căzut, pentru că fusese stabilită pe stâncă. 26 Însă oricine ascultă aceste cuvinte ale mele, şi nu le împlineşte, va fi asemenea cu bărbatul necugetat care şi-a construit casa pe nisip. 27 A căzut ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile, au izbit în casa aceea şi ea s-a prăbuşit. Iar prăbuşirea ei a fost mare”.
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, Tu ești atotputernic și atotștiutor. Ajută-mă ca și astăzi să îmi zidesc propria locuință pe o stâncă solidă, nu pe nisip mișcător. Inspiră-mă prin Duhul tău Sfânt. Înflăcăreză-mi inima pentru a arde de iubire față de Tine.
Istoria a două orașe
Prima lectură și Evanghelia au mai multe asemănări, pentru că ambele vorbesc despre construcții și distrugeri, soliditate și siguranță și intratul în cetate sau în Împărăția Cerurilor. Este vorba despre o invitație de a ne încrede în Domnul și de a ne construi propria viață pe o stâncă, Domnul însuși. Isaia vorbește despre a avea un oraș viguros, caracterizat prin dreptate, credință, scopuri ferme și pace. El se referă, de asemenea, la smerenia orașului măreț. În contextul său original, este vorba de o profeție conform căreia orașele diabolice Moab și puternicul Babilon vor cădea într-o zi. Aplicat la viețile noastre, Dumnezeu ne invită să vedem cum cei smeriți vor fi înălțați, iar cei mândri vor fi doborâți. Vom fi precum cetatea lui Dumnezeu, construită pe stânca solidă a harului divin care înflorește în virtute? Sau vom fi precum orașul construit pe un teren instabil, scufundat în vicii?
Porțile Cetății lui Dumnezeu
Psalmul responsorial reia tema „deschiderii porților”. Cei care intră pe porțile cetății lui Dumnezeu sunt cei drepți. Îi putem identifica pe cei drepți, menționați în prima lectură, cu cei care împlinesc voința Tatălui nostru ceresc, amintită în Evanghelie. Voința lui Dumnezeu este ca noi să fim un popor sfânt. Această sfințenie nu se obține doar prin propriile noastre eforturi de a respecta și de a păstra Legea veche, ci mai degrabă se obține prin acceptarea liberă a harului și a milostivirii lui Dumnezeu. Singuri, nu putem face nimic. Dar uniți cu Cristos, Fiul lui Dumnezeu, toate lucrurile sunt posibile, inclusiv intrarea prin porțile locuinței veșnice a lui Dumnezeu.
Valorile Cerului
Viața noastră nu poate fi clădită pe nisip: pe cele mai deocheate deșărtăciuni, pe plăceri pământești, pe bunuri, pe lucruri care se schimbă odată cu trecerea timpului. Aceasta este viața celui lipsit de minte. Viața noastră are sens și semnificație doar atunci când este clădită pe stânca Domnului Dumnezeu. Așa trăiește omul înțelept și prudent. Ce dă soliditate vieții noastre pe pământ? Lucrurile din cer: Dumnezeu Tatăl, Isus Cristos, Duhul Sfânt, Maria, Mama noastră, Biserica, harul divin, Euharistia, caritatea, credința, speranța, înțelepciunea, pietatea, tăria, frica de Domnul, cunoașterea, înțelegerea, sfatul, dreptatea, cumpătarea, curajul și prudența. Casa noastră de veci nu este mormântul pământesc. Adevărata noastră locuință este Raiul. Porțile cetății cerești sunt țelul eforturilor noastre. Într-o zi, dacă perseverăm în iubire, vom pătrunde prin acele porți și îi vom mulțumi Domnului.
Doamne Isuse, îmi doresc să mă comport în această lume trecătoare lume precum un cetățean al cerului. Viața mea pământească este ca o clipită în comparație cu veșnicia care mă așteaptă. Întărește-mă pentru lupta care mă așteaptă.
Cum sunt temeliile vieții mele? Sunt solide, construite pe principii sfinte? Pe măsură ce alerg în cursa vieții, sunt ochii mei fixați asupra lui Isus? Ce mă ispitește să mă abat de la calea care mă conduce către adevărata Viață?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: