BALDUIN ȘI FABIOLA

Cardinalul Suenens povestește că, fiind primat al Belgiei, îl însoțea pe regele Balduin în vizitele sale prin nenumăratele localități ale națiunii. Îi atrăgea atenția faptul că lumea, în prezența regelui, obișnuia să strige: „Trăiască regina, trăiască Fabiola!”, chiar dacă ea nu era prezentă. Cardinalul, împins de curiozitate, întreba uneori lumea:

– De ce o aclamați pe regină, dacă ea tot nu este de față și nici nu vă poate auzi?

Iar lumea răspundea:

– Strigăm „Trăiască regina!” pentru că știm că aceasta îi place tare mult regelui.

Lui Balduin îi plăcea să audă cum este aclamată soția sa, pentru că o iubea din tot sufletul. Lui Isus îi place să audă cum Mama sa este ovaționată, aclamată, pentru că o iubește așa cum nicio altă inimă omenească nu poate să iubească.

Oricât de multă dragoste am avea și am manifesta față de preasfânta Fecioară, niciodată nu vom reuși să o iubim așa cum el o iubește.

În privința iubirii față de Maria, nu există pericolul de a întrece măsura. Singurul risc care ar putea să apară este acela de a rămâne mai prejos. Dea Domnul să nu ni se întâmple aceasta.