BUCURIA

Atunci când Postul Mare este trăit cum se cuvine, nu este un timp pe care l-am putea descrie ca fiind „distractiv”. Dar „distracția” nu ar trebui să fie niciodată echivalată cu bucuria. Unul dintre rezultatele esențiale ale unui Post bine trăit este bucuria. Bucuria în urma eliberării de păcat, a dobândirii unei gândiri clare și corecte, o cunoaștere mai profundă a lui Dumnezeu și a voinței sale și o mai mare încredere de abandonare a vieții noastre în mâinile lui. Dar calea pentru a ajunge la împlinirea acestui scop ar putea să nu fie descrisă ca fiind „distractivă”.

Distracția, în sensul obișnuit al termenului, este adesea asociată cu petrecerea unei vacanțe, practicarea unui hobby, participarea la o petrecere sau petrecerea timpului liber cu prietenii. Postul ar putea fi mai bine comparat cu faptul de a da naștere unui copil, sau a studia pentru un examen final sau finalizarea oricărei sarcini dificile. Rezultatul final al fiecăreia dintre ele va presupune o anumită formă de bucurie sau satisfacție, dar angajarea în efortul propriu-zis s-ar putea să nu fie numaidecât plăcută.

Suntem la puțin mai mult de jumătate din drumul către Paște, iar acesta este un moment bun pentru a ne opri și pentru a ne gândi la cât de fructuoasă a fost, până acum, călătoria noastră de-a lungul Postului Mare. Natura umană decăzută este de așa fel încât adesea începem cu intenții bune, dar apoi intențiile bune încep să scadă în intensitate, pe măsură ce ne confruntăm cu efortul istovitor pe care acestea le necesită.

Postul Mare presupune căință și conformarea voinței noastre cu voința lui Dumnezeu. Căința presupune să analizăm cu sinceritate păcatele noastre, iar acest lucru nu este plăcut. Este ca și cum am studia pentru un examen important. Este nevoie de muncă, angajament, determinare și concentrare. Înseamnă să fim deschiși să descoperim lucruri noi, să acceptăm schimbările necesare din viața noastră, chiar dacă trebuie să suferim în urma acestor schimbări.

Una dintre cele mai bune modalități de a persevera de-a lungul Postului Mare este să ne agățăm de speranța bucuriei care ne așteaptă. Paștele este acea bucurie. Paștele nu este doar un eveniment care a avut loc acum două milenii; Paștele este o sărbătoare iminentă și transformatoare și pentru noi, cei de astăzi. Însă drumul spre bucuria Paștelui presupune și efortul de-a lungul Postului Mare. Nu vă pierdeți elanul și determinarea de-a lungul acestui Post. Dacă ați început să vă clătinați, folosiți acest punct intermediar al Postului Mare pentru a vă revigora angajamentul.

Meditați pe mai departe la Isus în pustiu. Gândiți-vă la faptul că se afla doar la jumătatea celor patruzeci de zile. În acel moment, cu siguranță că era destul de obosit, înfometat și însetat. Dar nu s-a lăsat doborât. Domnul a întrezărit sfârșitul celor patruzeci de zile și sfârșitul celor trei ani de activitate publică care aveau să urmeze. Știa că toate acestea vor duce la bucuria Învierii sale. Tocmai această bucurie l-a împins înainte, cu hotărârea neclintită de a împlini voința Tatălui. Încercați să faceți la fel.