BUNI PRIETENI, MARI SFINȚI
După mine vine cel care înainte de mine a fost.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 1,19-28
Aceasta este mărturia dată de Ioan, când iudeii au trimis de la Ierusalim unii preoţi şi leviţi ca să-l întrebe: “Cine eşti tu?” 20 Iar el a recunoscut şi nu a negat. A mărturisit: “Nu sunt eu Cristos!” 21 L-au întrebat: “Atunci, cine? Eşti tu Ilie?” El a răspuns: “Nu sunt!” “Eşti tu Profetul?” A răspuns: “Nu!” 22 Aşadar, i-au zis: “Cine eşti? Ca să dăm un răspuns celor care ne-au trimis. Ce spui despre tine însuţi?” 23 El a zis: “Eu sunt glasul celui care strigă în pustiu: «Îndreptaţi calea Domnului!», după cum a spus Isaia profetul”. 24 Iar cei trimişi erau dintre farisei. 25 L-au întrebat şi i-au zis: “Aşadar, de ce botezi, dacă tu nu eşti nici Cristos, nici Ilie, nici Profetul?” 26 Ioan le-a răspuns, zicând: “Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru este unul pe care voi nu-l cunoaşteţi, 27 care vine după mine, căruia eu nu sunt vrednic să-i dezleg cureaua încălţămintei”. 28 Acestea s-au petrecut în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
Cuvântul Domnului
Doamne, transpune-mă în Betania, dincolo de Iordan, în timp ce reflect la această profeție a lui Ioan Botezătorul.
„Cine ești Tu?”
Când Ioan Botezătorul a fost întrebat aceasta de către evreii din Ierusalim, el a știut cum să răspundă. El le-a spus cine NU era! El NU era Mesia, NU era Ilie, NU era Profetul.
Știm și noi cine NU suntem? Bineînțeles, știm că nu suntem Dumnezeu, nu-i așa? Dar așa ne comportăm atunci când înfruntăm circumstanțe dificile? Sau când judecăm pe cineva fără să ne dăm seama? Sau stabilim „ordinea” agendei noastre raportat la prioritatea persoanei care se află înaintea noastră? Doamne, i-ai spus Sfintei Ecaterina din Siena: „Tu ești cea care nu este, pe când EU SUNT CEL CARE SUNT”. Fără Dumnezeu, eu nu sunt nimic și nu pot face nimic (Cf. In 15,5).
… dar tu?
„Eu sunt glasul celui care strigă în pustiu…” Ioan Botezătorul a ales să se identifice în fața celor care îl întrebau, declarând care era misiunea sa. Tu cum ai răspunde? „Eu sunt persoana care merge cu metroul și care poartă cenușă pe frunte… Eu sunt cel care spune în liniște Rozariul în avion… Sunt cumpărătorul care zâmbește străinilor în magazin din dragoste pentru tine…”. În felul nostru, fiecare dintre noi este chemat să fie misionar în acest „pustiu” modern al societății contemporane. Misiunea noastră reprezintă un aspect esențial cu privire la identitatea noastră creștină: „Misionarul care, în ciuda tuturor limitelor și defectelor sale umane, trăiește o viață simplă, luându-l ca model pe Cristos, reprezintă un semn al lui Dumnezeu și al realităților transcendente… Toți membrii Bisericii, străduindu-se să-l imite pe Învățătorul divin, pot și trebuie să ofere o astfel de mărturie; în multe cazuri, acesta reprezintă singurul mod posibil de a fi misionar”. Sfântul Ioan Paul al II-lea, Redemptoris Missio.
„Cel mai mare”…
„Ioan Botezătorul a fost cel mai măreț dintre cei născuți din femeie”, a spus Isus ucenicilor săi în Evanghelia după Matei (11,11). „Dar cel mai mic în împărăția cerurilor este mai mare decât el…”. La fel ca și Ioan, sfinții Vasile și Grigore, a căror sărbătoare o celebrăm astăzi, au fost cu adevărat „oameni mari”: buni prieteni, episcopi și învățători ai Bisericii. Sfântul Grigore spunea despre prietenia sa cu Sfântul Vasile: „ Marea noastră căutare, marele „nume” pe care îl doream, era să fim creștini, să fim numiți „creștini”. El a spus că, împreună cu sfântul Vasile, aveau un singur obiectiv: „virtutea, și o viață plină de speranță în binecuvântările care vor urma…”. Cu toții ne-am născut pentru a fi mari (adică sfinți!), fie că suntem predicatori, „mâncători de lăcuste”, episcopi sau simpli credincioși catolici ai secolului al XXI-lea.
Doamne, măreția nu este altceva decât iubirea față de Tine, care ne conduce la sfințenie. Ajută-mă, Doamne, să-mi recunosc și să-mi îndeplinesc misiunea, fie că sunt mărturisitor, asemeni sfântului Ioan Botezătorul, fie că mă străduiesc să fiu măcar și un bun prieten al tău, imitându-i pe Sfinții Grigore și Vasile.
Doamne, astăzi, prin harul Tău, voi reflecta asupra prieteniei mele, rodnice, cu Tine. Cum voi reuși să mă apropii mai mult de tine? Voi face un efort real pentru a manifesta credința față de tine, printr-o conversație cu un prieten apropiat.
Material pregătit după a traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: