LECTURA I
Acum ochiul meu te-a văzut. De aceea, mă căiesc şi-mi cer iertare.
Citire din cartea lui Iob 42,1-3.5-6.12-17
În zilele acelea, Iob i-a răspuns Domnului şi a zis: “Recunosc că tu poţi toate şi că niciun plan nu poate fi imposibil pentru tine. 3 Cine este cel care ar putea să tăinuiască planul fără să ştie? Da, ţi-am făcut cunoscut, dar nu am priceput. Erau fapte prea minunate pentru mine, pe care nu le cunoşteam. 5 Am auzit de tine după auzul urechii; dar acum ochiul meu te-a văzut. 6 De aceea, mă căiesc şi-mi cer iertare pe ţărână şi pe cenuşă”. 12 Domnul a binecuvântat cele din urmă ale lui Iob mai mult decât cele dintâi, iar el a avut paisprezece mii de oi şi şase mii de cămile, o mie de perechi de boi şi o mie de măgăriţe. 13 A avut şapte fii şi trei fiice. 14 A dat celei dintâi numele de Iemima, celei de-a doua, numele de Cheţia, iar celei de-a treia, numele de Cheren-Hapuc. 15 Nu se găseau femei frumoase ca fiicele lui Iob în toată ţara. Şi tatăl lor le-a dat moştenire în mijlocul fraţilor lor. 16 Iob a mai trăit apoi o sută patruzeci de ani şi i-a văzut pe fiii săi şi pe fiii fiilor săi: patru generaţii. 17 Iob a murit bătrân şi sătul de zile.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 118(119),66.71.75.91.125.130 (R.: 135a)
R.: Luminează-ţi faţa, Doamne, pentru slujitorul tău!

66 Învaţă-mă îndurarea, prudenţa şi ştiinţa,
pentru că am rămas fidel în poruncile tale! R.

71 Este bine pentru mine că am fost umilit,
ca să învăţ hotărârile tale. R.

75 Ştiu, Doamne, că judecăţile tale sunt drepte
şi întru fidelitate m-ai umilit. R.

91 Din judecăţile tale, totul dăinuie până astăzi,
căci toate te slujesc pe tine. R.

125 Eu sunt slujitorul tău, fă-mă să înţeleg
şi voi cunoaşte mărturiile tale! R.

130 Explicarea cuvintelor tale dă lumină
şi pricepere celor nepricepuţi. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Mt 11,25
(Aleluia) Te preamăresc, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai descoperit celor mici misterele împărăţiei. (Aleluia)

EVANGHELIA
Bucuraţi-vă, pentru că numele voastre sunt scrise în ceruri!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 10,17-24
În acel timp, întorcându-se cei şaptezeci şi doi, i-au spus lui Isus cu bucurie: “Doamne, chiar şi diavolii ni se supun în numele tău”. 18 El le-a spus: “L-am văzut pe Satana căzând din cer ca un fulger. 19 Iată, v-am dat puterea să călcaţi peste şerpi şi scorpioni şi peste toată puterea duşmanului şi nimic nu vă va dăuna! 20 Totuşi nu vă bucuraţi pentru aceasta – pentru că vi se supun duhurile -, ci bucuraţi-vă pentru că numele voastre sunt scrise în ceruri!” 21 În ceasul acela, Isus a tresăltat de bucurie în Duhul Sfânt şi a spus: “Te preamăresc pe tine, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns acestea celor înţelepţi şi învăţaţi şi le-ai descoperit celor mici. Da, Tată, pentru că aceasta a fost plăcerea ta. 22 Toate mi-au fost date de Tatăl meu şi nimeni nu ştie cine este Fiul, decât Tatăl, nici cine este Tatăl, decât Fiul şi acela căruia Fiul vrea să-i reveleze”. 23 Apoi, întorcându-se către discipoli, le-a spus aparte: “Fericiţi ochii care văd ceea ce vedeţi voi, 24 căci vă spun: mulţi profeţi şi regi au voit să vadă ceea ce vedeţi voi, şi n-au văzut, şi să audă ceea ce auziţi voi, şi n-au auzit!”

Cuvântul Domnului

Doamne Dumnezeule, îndeamnă-L pe Fiul tău să mi Te descopere. Vreau să fiu introdus mai profund în intimitatea existenței tale. Vreau să gândesc asemenea ție și să iubesc asemenea ție. Dă-mi înțelepciunea de a judeca toate lucrurile cum se cuvine și de a-mi rândui viața cum se cuvine.

Iob se căiește înaintea lui Dumnezeu

Astăzi se încheie săptămâna în care am citit din Cartea lui Iob. Dezbaterea dintre Iob și prietenii săi cu privire la motivul suferinței lui Iob s-a încheiat într-un impas. Cei trei prieteni ai lui Iob – Elifaz, Bildad și Țofar – nu au reușit să îl convingă pe Iob că suferința sa a fost cauzată de propriile sale păcate. Tânărul Elihu (Iob 32,1-37,24) nu a adăugat prea multe la dezbatere, dar a considerat suferința drept o manifestare a disciplinării aplicate de Dumnezeu. În cele din urmă, Domnul s-a revelat și l-a invitat pe Iob să înțeleagă că era mai degrabă ignorant și slab decât inocent. „Folosind o serie de întrebări retorice, discursurile [Domnului] sunt menite să inducă smerenia în Iob și să îi ofere o perspectivă corectă cu privire la înțelepciunea și puterea lui Dumnezeu” (Ignatius Catholic Study Bible: Job, 49). Prima lectură conține răspunsul lui Iob plin de supunere și căință în fața lui Dumnezeu. Contemplând puterea și înțelepciunea fără margini ale lui Dumnezeu, Iob a înțeles că înțelepciunea lui Dumnezeu rânduiește toate lucrurile și întrece slaba noastră putere de înțelegere (Iob 42,3). El și-a dat seama, de asemenea, că înțelepciunea nu constă în a elucida enigma suferinței umane, ci în a se umili înaintea Domnului (Iob 42,6) (vezi Ignatius Catholic Study Bible: Job, 53).

Biruință asupra Satanei

În prima lectură, aflăm că Iob a fost victorios împotriva Satanei. Iob a învățat că nu toată suferința înseamnă pedeapsa directă pentru păcatul propriu. El a învățat că, în unele cazuri, suferința și moartea sunt provocate de acțiunile răuvoitoare ale spiritelor rele precum Satana. El a învățat că Dumnezeu folosește suferința pentru a testa credința ființelor umane, pentru a le întări caracterul sfânt și pentru a le îndruma spre iubire altruistă. În cele din urmă, el a învățat că ființele umane nu au capacitatea de a evalua dreptatea dumnezeiască (a se vedea Bergsma și Pitre, A Catholic Introduction to the Bible: The Old Testament, 550-551). În Evanghelie, cei șaptezeci și doi de ucenici ai lui Isus au simțit victoria biruinței împotriva demonilor. Este cu adevărat tainic, dar Dumnezeu Tatăl permite ca noi să fim ispitiți de Satana și cunoaște exact modul în care Diavolul gândește și ne va ispiti. Dumnezeu este înțelept și prevăzător; Diavolul este nesăbuit și lipsit de viziune. Acesta este motivul pentru care diavolul pierde în cele din urmă. El a respins logica divină a iubirii, a îndurării, a jertfei de sine și a sacrificiului. Diavolul crede în mod eronat și prostesc că fericirea constă în mândrie și putere, mai curând decât în cunoașterea și iubirea lui Dumnezeu.

Isus s-a bucurat în Duhul Sfânt

Evanghelia ne oferă o perspectivă de ansamblu asupra vieții lăuntrice a lui Isus. Isus se bucură în Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. Adevărata fericire și bucurie constau în cunoașterea și iubirea lui Dumnezeu. Isus vorbește despre cunoașterea intimă pe care el, ca Fiu al lui Dumnezeu, o are despre Tatăl și despre cunoașterea pe care Tatăl o are despre Fiul. Dumnezeu Tatăl generează veșnic Cuvântul său. Iubirea lor reciprocă îl iradiază (suflă) pe Duhul Sfânt. Suntem invitați de către Dumnezeu Treimic să împărtășim cunoașterea și iubirea pe care le împărtășesc cele Trei Persoane. Suntem cu adevărat binecuvântați nu atunci când dispunem de bogăție pământească, frumusețe pământească și sănătate pământească. Suntem cu adevărat binecuvântați atunci când strângem comori cerești înaintea lui Dumnezeu, când suntem frumoși și sănătoși din punct de vedere moral și spiritual și când ne dăruim pe noi înșine în dragoste plină de sacrificiu.

Doamne Isuse, fă-mă părtaș la bucuria ta. Vreau și eu să mă bucur în Duhul Sfânt. De aceea, te rog cu umilință, revarsă Duhul tău asupra mea și umple-mă de iubirea ta, astfel încât să pot transmite bucuria și pacea ta tuturor celor pe care îi întâlnesc.

Cum arată contul meu bancar ceresc? Îmi petrec timpul mai mult în fiecare săptămână făcându-mi griji cu privire la dosarul meu de pensionare sau acumulând comori cerești prin fapte de caritate?

Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:

www.epriest.com 

Urmăriți și: