CELĂLALT MAL

Am citit într-o zi ceva ce mi-a plăcut tare mult. Este genul acela de lucruri care, fără îndoială, te pun pe gânduri și te umplu de speranță. Moartea era comparată cu o ambarcațiune atunci când o vedem îndepărtându-se și pierzându-se la orizont. Cei care rămânem aici, pe malul acesta, spunem: „Ce păcat, a dispărut deja!”. Însă cei care se află de cealaltă parte a orizontului spun: „Câtă bucurie, sosește deja!”.

Este, fără îndoială, foarte reconfortant să știi că „cineva” te așteaptă cu drag de cealaltă parte și aceasta te însuflețește să trăiești cu încântare și speranță, ba chiar te face să-ți înfrângi teama de această „mare călătorie”.

Ne așteaptă Dumnezeu Tatăl, Sfânta Fecioară, Sfântul Iosif, multe rude și o mulțime de prieteni.

„Este foarte reconfortant să știi că cineva te așteaptă de partea cealaltă…”. Și cine este acel cineva și cu câtă iubire! Ce fericit trebuie să fie acel moment!