CHEIA LUMII

Într-o duminică după-amiază, tatăl citea ziarul, iar fiul cel mai mic, de cinci ani, nu-l lăsa în pace. În ziar era o pagină cu harta lumii. A rupt-o și a făcut-o bucăți, după care i le-a dat copilului, spunând:

– Să vedem dacă ești în stare să ordonezi bucățile și să refaci harta lumii.

Copilul a plecat cu bucățile de hârtie. Tatăl, în acel moment, se gândea la o bună bucată de timp cât va reuși să citească ziarul în tihnă. Însă la doar câteva minute după aceea, copilul reveni cu harta perfect recompusă.

– Cum ai putut să faci atât de repede harta? îl întrebă tatăl.

– A fost foarte ușor, tată. Pe spatele hărții era chipul unui om. L-am reconstruit mai întâi pe el și, în felul acesta, am rezolvat și harta lumii.

Pe hârtie, calea pe care a aflat-o copilul era cea mai ușoară și simplă. În realitate, este singura cale, nu există o alta: lumea se va pune la punct doar reconstituind omul, inima fiecăruia în parte.

Măsurile legale și politice vor putea să facă ceva, fără îndoială, însă niciodată nu vor rezolva o problemă morală.

Atunci când cineva se luptă ca să devină puțin mai bun, deja face ca lumea să se amelioreze. Iar atunci când cineva caută să-i ajute pe alții să fie mai buni, în felul acesta face ca lumea să fie mai bună.