CHIȘTOACE DE TIMP

În urma uneia dintre remanierile ministeriale din Spania, de pe vremea lui Franco, i-au încredințat unul dintre portofolii unui ministru tânăr, cu faimă de om muncitor și eficace: Alberto Ullastres.
Se povestește despre el că, în prima zi când a mers la ministerul corespunzător, a ajuns la 9.00 fix, a dat o tură pe la diferitele birouri și a găsit foarte puțini angajați. Ziua următoare a repetat același traseu, la aceeași oră. Deja erau ceva mai mulți oameni. La câteva zile, în timpul traseului său matinal, îi afla deja pe toți la locurile lor.
Însă acei angajați, parodiind titlul unui film care pe atunci se afla pe afișele cinematografelor spaniole, au început să-l numească pe ministru „Abominabilul om de la nouă”.
Pe baza câtorva minute la început, a altor câteva minute la sfârșit și a câtorva pe la mijloc, se pierde în fiecare zi o grămadă de timp, iar suma timpului pierdut de-a lungul anului poate să echivaleze cu destule zile.
O întrebare bună pentru examenul de fiecare zi: de câte minute au fost astăzi orele mele de muncă?
Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia, Iași, 2013
