LECTURA I
Iartă, Doamne, răutatea poporului tău!
Citire din cartea Exodului 32,7-14
În zilele acelea, Domnul i-a spus lui Moise: “Coboară, căci poporul tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului, s-a pervertit! 8 S-au abătut repede de la calea pe care le-o poruncisem; şi-au făcut un viţel turnat, s-au închinat înaintea lui, i-au adus jertfe şi au zis: «Acesta este dumnezeul tău, Israel, care te-a scos din ţara Egiptului»”. 9 Domnul i-a zis lui Moise: “Văd că poporul acesta este un popor încăpăţânat. 10 Acum, lasă-mă; mânia mea se va aprinde împotriva lor şi-i va mistui; dar pe tine te voi face un popor mare”. 11 Moise l-a înduplecat pe Domnul Dumnezeul său, zicând: “Pentru ce să se aprindă, Doamne, mânia ta împotriva poporului tău pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu putere mare şi cu braţ puternic? 12 Pentru ce să zică egiptenii: «Cu răutate i-a scos, ca să-i ucidă printre munţi şi ca să-i şteargă de pe faţa pământului?» Potoleşte-ţi aprinderea mâniei şi iartă răutatea poporului tău! 13 Adu-ţi aminte de Abraham, de Isaac şi de Israel, slujitorii tăi, cărora le-ai spus, jurându-te pe tine însuţi: «Voi înmulţi descendenţa voastră ca stelele cerului şi voi da urmaşilor voştri toată ţara aceasta, de care am vorbit; şi ei o vor stăpâni pentru totdeauna!»” 14 Domnul a iertat răul pe care spusese că vrea să-l facă poporului său.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 105(106),19-20.21-22.23 (R.: 4a)
R.: Aminteşte-ţi de noi, Doamne, din îndurare faţă de poporul tău!

19 Şi au făcut un viţel în Horeb,
s-au prosternat înaintea unui chip turnat
20 şi au schimbat gloria lor
cu chipul unui bou care mănâncă iarbă. R.

21 Au uitat de Dumnezeul care i-a mântuit,
care a făcut lucruri mari în Egipt,
22 minuni în ţara lui Ham,
semne minunate la Marea Roşie. R.

23 El hotărâse să-i nimicească,
dacă n-ar fi fost Moise, alesul său,
să iasă la trecătoare înaintea lui
pentru a abate mânia lui, ca să nu-i distrugă. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 3,16
Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unul-născut, ca oricine crede în el să aibă viaţa veşnică.

EVANGHELIA
Este cine să vă acuze: Moise, în care aţi sperat.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 5,31-47
În acel timp, Isus le-a răspuns iudeilor: “Dacă eu dau mărturie pentru mine însumi, mărturia mea nu este adevărată. 32 Este un altul care dă mărturie despre mine şi ştiu că mărturia pe care o dă despre mine este adevărată. 33 Voi aţi trimis la Ioan, iar el a dat mărturie pentru adevăr. 34 Dar eu nu primesc mărturie de la un om, ci vă spun acestea ca voi să vă mântuiţi. 35 El era făclia care arde şi luminează, iar voi aţi voit să vă bucuraţi un ceas la lumina lui. 36 Dar eu am o mărturie mai mare decât a lui Ioan, căci lucrurile pe care mi le-a dat Tatăl să le împlinesc – aceste lucruri pe care le fac – dau mărturie despre mine că Tatăl m-a trimis. 37 Şi Tatăl care m-a trimis, el a dat mărturie despre mine. Dar voi n-aţi ascultat niciodată glasul lui, nici nu i-aţi văzut chipul. 38 Şi nu aveţi cuvântul lui care rămâne, pentru că nu credeţi în cel pe care el l-a trimis. 39 Voi cercetaţi Scripturile, căci credeţi că aveţi în ele viaţa veşnică. Şi tocmai ele dau mărturie despre mine. 40 Dar nu vreţi să veniţi la mine ca să aveţi viaţă. 41 Eu nu primesc glorie de la oameni, 42 însă v-am cunoscut: nu aveţi iubirea lui Dumnezeu în voi. 43 Eu am venit în numele Tatălui meu şi nu m-aţi primit. Dacă ar fi venit un altul în numele lui propriu, pe acela l-aţi fi primit. 44 Cum puteţi crede voi, care primiţi glorie unul de la altul şi nu căutaţi gloria care este numai de la Dumnezeu? 45 Să nu credeţi că eu vă voi acuza înaintea Tatălui; este cine să vă acuze: Moise, în care aţi sperat. 46 Dacă aţi fi crezut în Moise, aţi fi crezut şi în mine, căci el despre mine a scris. 47 Dar dacă nu credeţi în cele scrise de el, cum veţi crede în cuvintele mele?”

Cuvântul Domnului

Doamne Dumnezeule, cred în tine. Ajută necredinței mele. Îmi reînnoiesc credința față de tine ca Tată, căci tu ești Atotputernic și ai creat toate. Îmi reînnoiesc credința față de Fiul tău și față de tot ceea ce a înfăptuit ca Răscumpărător al meu. Îmi reînnoiesc credința față de Duhul Sfânt, care mă sfințește și mă conduce pe calea veșniciei.

Cinci mărturii cu privire la dumnezeirea lui Isus

În Evanghelie, Isus tocmai a înfăptuit al treilea semn: a vindecat un paralitic în ziua de Sabat și-a revendicat egalitatea cu Dumnezeu Tatăl. El face o afirmație puternică și invocă cinci martori pentru a-și susține afirmația: Ioan Botezătorul (5,33), minunile sale (5,36), Dumnezeu Tatăl (5,37), Scripturile (5,39) și Moise (5,46). La sfârșitul fragmentului evanghelic de astăzi, Isus afirmă că Moise va acuza poporul evreu. Acest lucru se va întâmpla pentru că mai marii poporului și-au pus speranța în Moise și în Legea dată de el. Ceea ce nu înțeleg ei, însă, este că Isus împlinește în mod desăvârșit ceea ce Moise a scris în primele cinci cărți ale Bibliei. Dacă citim Geneza, vedem că Isus este Noul Adam. El este Fiul veșnic al lui Dumnezeu și cel care va reabilita neamul omenesc. El este Salvatorul promis după cădere (Gen 3,14). Isus este Noul Abel, care oferă o jertfă plăcută lui Dumnezeu. Isus este Noul Noe, care salvează omenirea de potopul morții prin împlinirea voinței Tatălui. Isus este urmașul lui Abraham, prin care sunt binecuvântate toate națiunile. Isus este Noul Isaac, fiul lui Abraham, care se sacrifică pentru păcatele noastre. Isus este Noul Iacob, care cheamă și numește doisprezece bărbați ca apostoli ai săi pentru a reface cele douăsprezece triburi ale lui Israel. Dacă analizăm Cărțile Exodului și Deuteronomului, Isus apare ca Noul Moise, ales de Dumnezeu pentru a scoate poporul lui Israel din sclavia păcatului și a morții. Moise a oferit poporului Vechea Lege; Isus oferă poporului Noua Lege. Moise a oferit poporului mană din cer și apă din stâncă; Isus se dăruiește pe sine ca Hrană cerească, fiind el însuși Stânca din care curge apa vieții veșnice. Lui Moise i s-a permis să îl vadă din spate pe Dumnezeu (Ex 33,23); Isus privește fața lui Dumnezeu Tatăl din veșnicie. În sfârșit, Dumnezeu promite să trimită poporului un profet asemenea lui Moise (Dt 18,15), și acel Profet este Isus (Lc 7,16).

Mărturia lui Ioan Botezătorul

Prima mărturie a lui Isus este legată de Ioan Botezătorul. În primele capitole ale Evangheliei după Sfântul Ioan, această mărturie cuprinde cinci aspecte. În primul rând, Ioan dă mărturie că Isus are un rang mai mare decât el și îl identifică pe Isus cu Domnul (1,15). Ioan este mesagerul, vocea din pustiu, care îi pregătește calea lui Isus. În al doilea rând, Ioan îl indică pe Isus și îl numește Miel al lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii (1,29). Acest lucru amintește de Cartea Exodului și trimite la jertfa pascală. În al treilea rând, Ioan mărturisește că Duhul Sfânt a coborât asupra lui Isus și a rămas asupra lui (1,33). Isus a fost uns cu Duhul Sfânt și, la rândul său, va boteza poporul cu Duhul Sfânt, curățându-l de păcatele sale. În al patrulea rând, Ioan dă mărturie că Isus este Fiul lui Dumnezeu (1,34). Am meditat asupra acestei teme reflectând la Evanghelia de ieri: în calitate de Fiu, Isus împlinește lucrările Tatălui, dând viață celor care cred în el și va judeca oamenii și faptele lor bune sau rele. În cele din urmă, Ioan îl identifică pe Isus ca Mire (3,27-30). În calitate de cavaler de onoare, Ioan conduce mireasa la Mire atunci când se apropie momentul nunții. Așa cum o mireasă se pregătește pentru nunta ei printr-o spălare rituală, la fel Ioan, a botezat poporul și l-a pregătit pentru apropierea nunții dumnezeiești. „Indicându-l pe Isus ca Mire și Mesia, Ioan conduce mireasa, poporul lui Israel, la Mirele ei” (B. Pitre, Isus Mirele, 33-34).

Mărturia minunilor lui Isus

Isus face referire și la o altă mărturie, considerată mai importantă decât cea a lui Ioan Botezătorul, și anume la lucrările pe care Tatăl i le-a încredințat Fiului pentru a le împlini. Aceste lucrări dumnezeiești – schimbarea apei în vin, vindecarea fiului funcționarului, vindecarea paraliticului – mărturisesc, în numele lui Isus, că Tatăl l-a trimis. Fiul a fost trimis de Tatăl pentru a-l revela pe El și tainele sale, pentru a răscumpăra omenirea de sub puterea Diavolului și pentru a înnoi toate lucrurile (cf. Catehismul Bisericii Catolice 516-518). Isus îl revelează pe Tatăl și dragostea sa față de omenire, răscumpără oamenii prin sângele său, vărsat pe Cruce și ne amintește de vocația noastră originară de a participa la viața dumnezeiască. În împlinirea misiunii sale, Isus nu caută lauda omenească și gloria pământească. Isus caută doar să-l glorifice pe Tatăl și să ne facă părtași de slava cerească.

Doamne Isuse, primesc cu credință mărturia celor cinci martori ai tăi. Cred că ești împlinirea deplină a Legii lui Moise și a Profeților. Primesc mărturia lui Ioan și cred că ești Mielul lui Dumnezeu și Mirele. Primesc și mărturia minunilor tale dumnezeiești. Ascult și primesc vocea Tatălui tău care proclamă: „Tu ești Fiul meu preaiubit”.

Viața noastră de credință poate să aibă multe fluctuații. Credința noastră poate fi uneori slabă, iar alteori, puternică. Credința nu este o realizare omenească, ci, mai curând, un dar dumnezeiesc. Rugați-vă pentru o adevărată creștere în credință!

Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:

www.epriest.com 

Urmăriți și: