CREDINȚA FĂRĂ CREDINȚĂ

O bună femeie, citind Evanghelia, dă peste acea afirmație a lui Isus: „Adevăr vă spun, dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați spune muntelui acestuia: mută-te și așa s-ar face și nimic nu v-ar fi imposibil” (Mt 17,20).

Aici se afla soluția problemei sale. În fața casei era un munte care o împiedica să vadă marea. Tocmai găsise remediul.

Închise fereastra și începu să se roage. După o bună bucată de timp deschise din nou fereastra, privi și… muntele se afla în continuare în același loc.

Bunei femei îi scăpă, așa, ca o exclamație:

– Mă gândeam eu…

Promisiunile lui Isus referitoare la eficacitatea rugăciunii sunt categorice: „oricine cere, primește; cine caută, găsește; iar celui care bate, i se va deschide” (Mt 7,8).

O garantează cuvântul lui Dumnezeu însuși.

De ce de atâtea ori rugăciunea noastră nu are succes? Pentru că cerem rău: ori nu știm să cerem ceea ce ne convine, ori cerem fără o credință adevărată.