CREDINȚA TA TE-A MÂNTUIT!
LECTURA I
Moartea a intrat în lume prin invidia diavolului.
Citire din cartea Înţelepciunii 1,13-15; 2,23-24
Dumnezeu nu a făcut moartea şi nu se complace de pieirea celor vii. Căci el a creat toate ca să existe, generaţiile lumii sunt salutare: nu este în ele venin al ruinării şi nici stăpânirea locuinţei morţilor pe pământ. 15 Căci dreptatea este nemuritoare. 2,23 Dumnezeu l-a creat pe om pentru nestricăciune şi l-a făcut chip al eternităţii proprii. 24 Prin invidia diavolului a intrat moartea în lume şi o încearcă cei care sunt de partea lui.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 29(30),2 şi 4.5-6.11 şi 12a şi 13b (R.: 2a)
R.: Te preamăresc, Doamne, pentru că m-ai eliberat.
2 Te preamăresc, Doamne, pentru că m-ai eliberat
şi n-ai lăsat pe vrăjmaşii mei să râdă de mine.
4 Doamne, tu mi-ai scos sufletul din locuinţa morţilor,
tu mi-ai dat viaţă, ca să nu cobor în groapă. R.
5 Cântaţi Domnului, voi, credincioşii lui,
lăudaţi memoria sfinţeniei sale!
6 Căci mânia lui ţine o clipă,
dar îndurarea lui ţine toată viaţa.
Seara intră în casă plânsul, iar dimineaţa, bucuria. R.
11 Ascultă-mă, Doamne, ai milă de mine!
Doamne, fii tu ajutorul meu!
12a Tu ai schimbat geamătul meu în dans,
13b Doamne Dumnezeul meu, în veci te voi lăuda! R.
LECTURA A II-A
Prisosul vostru din momentul de faţă să umple lipsa lor.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 8,7.9.13-15
Fraţilor, aşa cum sunteţi mai presus în toate, în credinţă şi în cuvânt, în cunoaştere şi în orice străduinţă şi în iubirea pe care v-am împărtăşit-o, la fel să fiţi mai presus şi în această binefacere! 9 Căci voi cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Cristos, care, pentru voi, deşi era bogat, s-a făcut sărac pentru ca, prin sărăcia lui, voi să vă îmbogăţiţi. 13 Alinarea altora să nu devină o povară pentru voi, ci să fie în spirit de egalitate: 14 prisosul vostru din momentul de faţă să umple lipsa lor, pentru ca prisosul lor să umple lipsa voastră, aşa încât să fie egalitate, 15 după cum este scris: “Celui care a strâns mult nu i-a prisosit, iar celui care a strâns puţin nu i-a lipsit”.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Tim 1,10b
(Aleluia) Mântuitorul nostru Isus Cristos a nimicit moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin evanghelie. (Aleluia)
EVANGHELIA*
Fetiţă, îţi spun scoală-te!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 5,21-43
În acel timp, după ce Isus a trecut din nou cu barca pe ţărmul celălalt, o mare mulţime s-a adunat la el, iar el stătea lângă mare. 22 Atunci a venit unul dintre conducătorii sinagogii, cu numele de Iair, şi, văzându-l, a căzut la picioarele lui 23 şi l-a rugat stăruitor, spunând: “Fetiţa mea e pe moarte. Vino şi pune-ţi mâinile peste ea ca să fie vindecată şi să trăiască!” 24 A plecat cu el. O mare mulţime îl urma şi îl îmbulzea. 25 Iar o femeie care avea hemoragie de doisprezece ani 26 şi care suferise multe de la mulţi medici şi îşi cheltuise toată averea, dar nu-i folosise la nimic, dimpotrivă, ajunsese mult mai rău, 27 auzind despre Isus şi venind din spate prin mulţime, i-a atins haina; 28 căci îşi zicea: “De voi atinge chiar şi numai hainele lui, mă voi vindeca”. 29 Îndată, hemoragia ei s-a oprit şi a ştiut în trup că a fost vindecată de boală. 30 Isus şi-a dat seama îndată că o putere ieşise din el şi, întorcându-se către mulţime, a spus: “Cine mi-a atins hainele?” 31 Dar discipolii i-au zis: “Vezi că mulţimea te îmbulzeşte şi tu spui «Cine m-a atins?»” 32 Privea de jur împrejur s-o vadă pe cea care făcuse aceasta. 33 Femeia, cuprinsă de frică şi tremurând, ştiind ce i se întâmplase, a venit şi a căzut în faţa lui şi i-a spus tot adevărul. 34 Atunci el i-a spus: “Fiică, credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace şi fii vindecată de suferinţa ta!” 35 Pe când mai vorbea încă, au venit de la conducătorul sinagogii, spunând: “Fiica ta a murit, de ce îl mai deranjezi pe învăţătorul?” 36 Dar Isus, neţinând seama de cuvântul spus, i-a zis conducătorului sinagogii: “Nu te teme, crede numai!” 37 Şi nu a permis nimănui să-l urmeze în afară de Petru, Iacob şi Ioan, fratele lui Iacob. 38 Când au venit la casa conducătorului sinagogii, a văzut frământare şi pe cei care plângeau şi boceau mult. 39 Intrând, le-a spus: “De ce vă agitaţi şi plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme”. 40 Dar ei îl luau în râs. Însă el, dându-i afară pe toţi, a luat cu sine pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei care erau cu el şi a intrat acolo unde era copila. 41 Atunci, prinzând copila de mână, i-a spus: “Talitha qum!”, ceea ce tradus înseamnă: “Fetiţă, îţi spun scoală-te!” 42 Fetiţa s-a ridicat îndată şi a început să umble. Ea avea doisprezece ani. Iar ei erau uimiţi peste măsură. 43 El le-a poruncit cu insistenţă ca nimeni să nu afle aceasta şi le-a spus să i se dea să mănânce.
Cuvântul Domnului
* forma prescurtată:
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Tim 1,10b
(Aleluia) Mântuitorul nostru Isus Cristos a nimicit moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin evanghelie. (Aleluia)
EVANGHELIA
Fetiţă, îţi spun scoală-te!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 5,21-24.35b-43
În acel timp, după ce Isus a trecut din nou cu barca pe ţărmul celălalt, o mare mulţime s-a adunat la el, iar el stătea lângă mare. 22 Atunci a venit unul dintre conducătorii sinagogii, cu numele de Iair, şi, văzându-l, a căzut la picioarele lui 23 şi l-a rugat stăruitor, spunând: “Fetiţa mea e pe moarte. Vino şi pune-ţi mâinile peste ea ca să fie vindecată şi să trăiască!” 24 A plecat cu el. O mare mulţime îl urma şi îl îmbulzea. 35b Au venit de la conducătorul sinagogii, spunând: “Fiica ta a murit, de ce îl mai deranjezi pe învăţătorul?” 36 Dar Isus, neţinând seama de cuvântul spus, i-a zis conducătorului sinagogii: “Nu te teme, crede numai!” 37 Şi nu a permis nimănui să-l urmeze în afară de Petru, Iacob şi Ioan, fratele lui Iacob. 38 Când au venit la casa conducătorului sinagogii, a văzut frământare şi pe cei care plângeau şi boceau mult. 39 Intrând, le-a spus: “De ce vă agitaţi şi plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme”. 40 Dar ei îl luau în râs. Însă el, dându-i afară pe toţi, a luat cu sine pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei care erau cu el şi a intrat acolo unde era copila. 41 Atunci, prinzând copila de mână, i-a spus: “Talitha qum!”, ceea ce tradus înseamnă: “Fetiţă, îţi spun scoală-te!” 42 Fetiţa s-a ridicat îndată şi a început să umble. Ea avea doisprezece ani. Iar ei erau uimiţi peste măsură. 43 El le-a poruncit cu insistenţă ca nimeni să nu afle aceasta şi le-a spus să i se dea să mănânce.
Cuvântul Domnului
Părinte ceresc, tu ai putere asupra bolilor și a morții. M-ai creat pentru a mă bucura de viața veșnică împreună cu tine. Vindecă-mi sufletul, astfel încât să te pot iubi cu toată inima, cu toată puterea minții și a întregii mele ființe. Mărește-mi credința, astfel încât să mă pot încredința pe deplin grijii tale iubitoare.
Autoritate asupra bolii și a morții
Duminica trecută, am văzut cum Isus și-a manifestat autoritatea și puterea sa dumnezeiască asupra naturii, potolind furtuna și marea (Mc 4,35-41). Următoarea relatare din Evanghelia după Sfântul Marcu continuă tema puterii dumnezeiești a lui Isus și arată că are putere și asupra demonilor (5,1-20). Fragmentul evanghelic de astăzi adaugă încă două dovezi ale autorității dumnezeiești a lui Isus: el are autoritate asupra bolilor (Mc 5,25-34) și asupra morții (Mc 5,21-24; 35-43). Cele două istorisiri sunt interconectate de simbolismul cifrei 12: femeia a suferit o hemoragie timp de 12 ani, iar fetița avea doar 12 ani când a murit. De asemenea, în ambele povestiri, femeile sunt numite fiice. Ambele întâmplări ne vorbesc despre credința în Isus: Isus îi spune femeii că credința ei a salvat-o, iar Isus îl invită pe Iair să renunțe la frică și să aibă credință. În ambele povestiri, ajutorul lui Isus este oferit cu generozitate: femeia a primit darurile credinței, păcii, vindecării și mântuirii; fata a primit darul readucerii la viață. Citite împreună, toate cele patru povestiri – liniștirea mării, exorcizările, vindecarea femeii, readucerea fetei la viață – ne invită să credem în dumnezeirea lui Isus. Cine este cel care poate liniști vânturile și marea? Cine este cel care poate alunga demonii? Cine este cel care poate oferi vindecare? Cine este cel care poate învia din morți? Cine poate alunga frica și insufla pace în inimi? Isus, Fiul lui Dumnezeu!
Viața de după moarte
Cartea Înțelepciunii conține cea mai clară învățătură din Vechiul Testament cu privire la viața de după moarte. Prima lectură este o reflecție a Cărții Înțelepciunii asupra primelor capitole din Geneză. Dumnezeu, ne învață Cartea Înțelepciunii, nu a creat moartea. Domnul a creat existența și a declarat că aceasta este bună. Unor ființe, Dumnezeu le-a dat viață. Iar ființelor umane, create după chipul și asemănarea Sa, Dumnezeu le-a dăruit puterile spirituale ale inteligenței și voinței. Dumnezeu ne-a format pentru a fi nepieritori. Cei drepți, declară Înțelepciunea, sunt partea lui Dumnezeu și se vor bucura de viața veșnică; cei răi, care aparțin diavolului, vor avea parte de moartea veșnică. Dacă moartea noastră, așadar, nu a fost creată de Dumnezeu, de unde vine? Cartea Înțelepciunii răspunde că moartea a intrat în lume „prin invidia diavolului”. „Invidia este tristețea păcătoasă față de fericirea altora. Diavolul era invidios pe măreția lui Dumnezeu și pe viața minunată oferită omenirii. Aici, pentru prima dată în Biblie, șarpele din Geneză este identificat în mod explicit ca fiind diavolul (greacă diabolos ). Acest scurt verset dezvăluie interpretarea Cărții Înțelepciunii cu privire la istoria mântuirii drept lupta celor înțelepți pentru a-și obține destinul nemuritor și pentru a evita spirala morții celor lipsiți de evlavie” (Giszczak, Înțelepciunea lui Solomon , 49).
Isus a devenit sărac pentru ca noi să putem deveni bogați
A doua scrisoare a lui Paul către Corinteni conține un apel sincer la ajutor financiar pentru creștinii care sufereau în Ierusalim. „Mai mulți factori au dus la sărăcie cruntă în biserica din Ierusalim – printre aceștia: seceta și foametea; impozitarea severă, impusă atât de Roma, cât și de autoritățile evreiești; și adăugarea constantă de evrei convertiți, dintre care unii erau excluși social și economic, și astfel sărăciți, pentru că au ales să fie botezați” (Stegman, Scrisoarea a doua către Corinteni, 190). Înainte de a le cere să participe din nou la colecta pentru Ierusalim, Paul oferă exemplul modului în care macedonenii au fost generoși (2Cor 8,1-7) și exemplul suprem al gestului de bunăvoință al lui Isus Cristos. Deși era bogat – bucurându-se de viața dumnezeiască – Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, s-a făcut sărac, asumând natura noastră omenească și oferindu-se pentru noi pe cruce. Prin sărăcia sa, Isus a dobândit pentru noi posibilitatea de a deveni bogați și de a participa la natura dumnezeiască și la viața veșnică prin har. Paul îi laudă pe corinteni pentru că excelează în credință și înțelepciune, le amintește de dragostea sa pentru ei și le cere să exceleze în a dărui cu generozitate. Paul dorește ca ei să contribuie proporțional. Nu ar trebui să contribuie atât de mult pentru săracii din Ierusalim încât să sărăcească ei înșiși, în Corint. Paul pledează pentru respectarea principiului egalității și face referire la povestea manei din deșert: „Indiferent cât de mult sau de puțin aduna fiecare persoană, mana zilnică era suficientă pentru toți. Însă unii dintre israeliți au încercat să acumuleze această hrană în loc să se încreadă în porția lor zilnică. Cei care au acumulat, însă, au constatat că mâncarea lor suplimentară se strica (cf. Ex 16,19-20), (Stegman, Scrisoarea a doua către Corin, 200). Amintind de istoria Exodului, Paul îi învață pe corinteni și pe noi să ne încredem în Dumnezeu, Tatăl nostru, să dăruim cu generozitate și să căutăm distribuirea corectă și echitabilă a bunurilor materiale.
Doamne Isuse, îți mulțumesc pentru că te-ai făcut sărac pentru ca eu să pot deveni bogat, nu cu bogățiile materiale a acestei lumi trecătoare, ci cu bogăția spirituală a vieții cerești. Ajută-mă să înțeleg și să ușurez suferințele celor din jurul meu. Fă ca în fiecare zi să devin tot mai sărac în duh ca să primesc mai mult participarea la Împărăția Cerurilor.
Dăruiesc săracilor și celorlalți în funcție de mijloacele mele?
Sau sunt lacom în acumularea de bunuri și bogății?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: