EVANGHELIA*
Orbul s-a dus, s-a spălat şi, când s-a întors, vedea.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 9,1-41
În acel timp, Isus a văzut un om orb din naştere. Discipolii lui l-au întrebat, zicând: “Rabbi, cine a păcătuit că s-a născut orb, el sau părinţii lui?” 3 Isus a răspuns: “N-a păcătuit nici el, nici părinţii lui, ci este astfel ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. 4 Noi trebuie să săvârşim lucrările celui care m-a trimis, atât timp cât este zi; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze. 5 Cât timp sunt în lume, eu sunt lumina lumii”. 6 După ce a spus acestea, a scuipat pe pământ, a făcut tină cu salivă, i-a pus tina pe ochi 7 şi i-a zis: “Du-te şi spală-te la piscina Siloe!” – care înseamnă “Trimisul”. Aşadar, el a plecat, s-a spălat şi s-a întors văzând. 8 Atunci, vecinii şi cei care îl văzuseră mai înainte că era cerşetor au zis: “Nu este el cel care şedea şi cerşea?” 9 Unii spuneau: “El este”, alţii ziceau: “Nu, dar seamănă cu el”. El a zis: “Eu sunt”. 10 Aşadar, i-au spus: “Cum ţi s-au deschis ochii?” 11 El a răspuns: “Omul care se numeşte Isus a făcut tină, mi-a uns ochii şi mi-a zis: «Du-te la Siloe şi spală-te!» Deci m-am dus şi, după ce m-am spălat, mi-am redobândit vederea”. 12 Ei i-au zis: “Unde este acela?” El a spus: “Nu ştiu”. 13 L-au dus la farisei pe cel care fusese orb. 14 De fapt, era sâmbătă ziua în care a făcut Isus tina şi i-a deschis ochii. 15 Fariseii l-au întrebat din nou cum a început să vadă. El le-a zis: “Mi-a pus tină pe ochi, m-am spălat şi văd”. 16 Câţiva dintre farisei ziceau: “Omul acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu ţine sâmbăta”. Alţii însă ziceau: “Cum poate un om păcătos să facă astfel de semne?” Şi era dezbinare între ei. 17 Deci i-au zis iarăşi orbului: “Tu ce spui despre el, de vreme ce ţi-a deschis ochii?” El a răspuns: “Este un profet”. 18 Iudeii nu credeau despre el că fusese orb şi a început să vadă până când nu i-au chemat pe părinţii celui care şi-a redobândit vederea 19 şi i-au întrebat: “Acesta este fiul vostru pe care spuneţi că l-aţi născut orb? Aşadar, cum de vede acum?” 20 Părinţii lui au răspuns şi au zis: “Ştim că acesta este fiul nostru şi că l-am născut orb. 21 Dar cum de vede acum nu ştim. Şi nici cine i-a deschis ochii nu ştim. Întrebaţi-l pe el; e destul de mare! Va vorbi el însuşi despre sine”. 22 Părinţii lui au spus acestea pentru că se temeau de iudei. De fapt, iudeii se înţeleseseră deja ca, dacă cineva ar fi mărturisit că el este Cristos, să fie exclus din sinagogă. 23 De aceea au spus părinţii lui: “E destul de mare; întrebaţi-l pe el!” 24 Atunci l-au chemat a doua oară pe omul care fusese orb şi i-au zis: “Dă mărire lui Dumnezeu! Noi ştim că omul acesta este un păcătos”. 25 El a răspuns: “Eu nu ştiu dacă este un păcătos. Eu una ştiu: că eram orb şi acum văd”. 26 Ei i-au zis: “Ce ţi-a făcut? Cum ţi-a deschis ochii?” 27 Le-a răspuns: “V-am spus deja şi nu m-aţi ascultat. De ce vreţi să auziţi din nou? Nu cumva vreţi şi voi să deveniţi discipolii aceluia?” 28 Atunci au început să-l insulte, zicând: “Tu eşti discipolul lui. Noi suntem discipolii lui Moise! 29 Noi ştim că lui Moise i-a vorbit Dumnezeu. Dar acesta nu ştim de unde este”. 30 Omul a răspuns şi le-a zis: “Tocmai asta-i de mirare, că voi nu ştiţi de unde este, iar el mi-a deschis ochii. 31 Noi ştim că Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoşi ci, dacă cineva îl cinsteşte pe Dumnezeu şi face voinţa lui, pe acela îl ascultă. 32 De când e lumea, nu s-a auzit ca cineva să fi deschis ochii unui orb din naştere. 33 Dacă acesta n-ar fi de la Dumnezeu, n-ar fi putut face nimic”. 34 I-au răspuns şi au zis: “Tu eşti născut cu totul în păcat şi ne înveţi pe noi?” Şi l-au dat afară. 35 Isus a auzit că l-au dat afară şi, întâlnindu-l, i-a zis: “Crezi tu în Fiul Omului?” 36 El a răspuns: “Cine este, Doamne, ca să cred în el?” 37 Isus i-a spus: “L-ai şi văzut. Este cel care vorbeşte cu tine, el este”. 38 El i-a zis: “Cred, Doamne”; şi l-a adorat. 39 Isus i-a zis: “Am venit în lumea aceasta ca să fac judecată pentru ca cei ce nu văd să vadă, iar cei care văd să devină orbi”. 40 Unii dintre fariseii care erau cu el au auzit acestea şi i-au zis: “Nu cumva suntem şi noi orbi?” 41 Isus le-a zis: “Dacă aţi fi orbi, nu aţi avea păcat. Dar pentru că spuneţi: «Vedem», păcatul vostru rămâne”.

Cuvântul Domnului

* forma prescurtată:

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 8,12bd
“Eu sunt lumina lumii, spune Domnul. Cine mă urmează va avea lumina vieţii”.

EVANGHELIA
Orbul s-a dus, s-a spălat şi, când s-a întors, vedea.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 9,1.6-9.13-17.34-38
În acel timp, Isus a văzut un om orb din naştere. A scuipat pe pământ, a făcut tină cu salivă, i-a pus tina pe ochi 7 şi i-a zis: “Du-te şi spală-te la piscina Siloe!” – care înseamnă “Trimisul”. Aşadar, el a plecat, s-a spălat şi s-a întors văzând. 8 Atunci, vecinii şi cei care îl văzuseră mai înainte că era cerşetor au zis: “Nu este el cel care şedea şi cerşea?” 9 Unii spuneau: “El este”, alţii ziceau: “Nu, dar seamănă cu el”. El a zis: “Eu sunt”. 13 L-au dus la farisei pe cel care fusese orb. 14 De fapt, era sâmbătă ziua în care a făcut Isus tina şi i-a deschis ochii. 15 Fariseii l-au întrebat din nou cum a început să vadă. El le-a zis: “Mi-a pus tină pe ochi, m-am spălat şi văd”. 16 Câţiva dintre farisei ziceau: “Omul acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu ţine sâmbăta”. Alţii însă ziceau: “Cum poate un om păcătos să facă astfel de semne?” Şi era dezbinare între ei. 17 Deci i-au zis iarăşi orbului: “Tu ce spui despre el, de vreme ce ţi-a deschis ochii?” El a răspuns: “Este un profet”. 34 I-au răspuns şi au zis: “Tu eşti născut cu totul în păcat şi ne înveţi pe noi?” Şi l-au dat afară. 35 Isus a auzit că l-au dat afară şi, întâlnindu-l, i-a zis: “Crezi tu în Fiul Omului?” 36 El a răspuns: “Cine este, Doamne, ca să cred în el?” 37 Isus i-a spus: “L-ai şi văzut. Este cel care vorbeşte cu tine, el este”. 38 El i-a zis: “Cred, Doamne”; şi l-a adorat.

Cuvântul Domnului

Doamne, tu știi cât de orb sunt față de prezența și lucrarea pe care o realizezi în viața mea. În acest moment de rugăciune, îmi reînnoiesc credința – cred în prezența ta permanentă. Îmi reînnoiesc speranța în promisiunea ta privind viața veșnică. Te iubesc pentru lucrarea pe care ai realizat-o deja în mine și pe care continui să o realizezi.

Harul lui Dumnezeu

Evreii din primul secol priveau în mod obișnuit orbirea (sau orice afecțiune fizică, de altfel) ca pe o consecință a păcatului. Prin urmare, ei l-au întrebat pe Isus cine este cel care a păcătuit. Isus a răspuns: „N-a păcătuit nici el, nici părinţii lui, ci este astfel ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu”. Sfântul Paul a povestit că Domnul i-a spus odată: „Îți este suficient harul meu, căci puterea mea se împlinește în slăbiciune” (2Cor 12,9).

Puterea lui Dumnezeu se manifestă în mod desăvârșit în sărăcia și orbirea condiției noastre umane, mai ales atunci când rămânem deschiși harului său și intervențiilor sale în viața noastră.

Transformarea obținută odată cu vindecare

După ce Cristos l-a vindecat pe orb, fariseii au avut probleme în a-l recunoaște: „Nu este el cel care şedea şi cerşea?”. Acțiunea lui Cristos în viața noastră, care ne vindecă și ne convertește, este o lucrare transformatoare care poate schimba modul în care ne percep ceilalți. Perioada Postului Mare poate fi momentul perfect pentru a permite Domnului să desăvârșească această transformare în noi, dar aceasta poate avea un cost. Oamenii care cred că ne cunosc ar putea fi tentați să ne critice pentru renunțările sau sacrificiile noastre din Postul Mare, susținând că nu mai suntem aceeași persoană.

Suntem dispuși să îndurăm această critică, chiar dacă aceasta înseamnă mai mult transformarea noastră în Cristos?

Chiar tatăl meu și mama mea m-au părăsit…”

Transformarea pe care Cristos a realizat-o în orb a avut repercusiuni serioase pentru acesta: oamenii nu-l mai recunoșteau, iar proprii săi părinți s-au îndepărtat de el. „Întrebaţi-l pe el; e destul de mare!”, au spus părinții lui. Cu toate acestea, el nu a fost abandonat în totalitate. Isus s-a apropiat de el și s-a revelat ca Fiul Omului. Pentru fostul orb, cuvintele din Psalmul 27 s-au adeverit: „Chiar tatăl meu și mama mea m-au părăsit, dar Domnul m-a primit la sine” (Ps 27,10).

Avem nevoie de credință pentru a-l căuta pe Cristos atunci când prietenii și familia par să ne înțeleagă greșit sau să ne respingă.

Doamne Isuse, luminează ochii inimii mele pentru a te vedea așa cum ești cu adevărat: Fiul Omului, Mântuitorul lumii. Dă-mi puterea de a rămâne aproape de tine, chiar și în momentele în care cei pe care îi iubesc par să mă respingă sau să se îndepărteze de mine.

Doamne, astăzi, prin harul tău, îmi voi exprima dorința de apropiere față de cineva pe care îl cunosc de la locul meu de muncă sau de la școală și care pare a fi un om marginalizat.

Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:

www.epriest.com

Urmăriți și: