DAR TU, CREZI?
EVANGHELIA*
Eu am crezut că tu eşti Cristos, Fiul lui Dumnezeu.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 11,19-27
În acel timp, mulţi iudei veniseră la Marta şi Maria să le consoleze pentru fratele lor. 20 Când a auzit că a venit Isus, Marta i-a ieşit în întâmpinare. Maria însă stătea în casă. 21 Aşadar, Marta i-a spus lui Isus: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit! 22 Însă şi acum ştiu că tot ce vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu îţi va da”. 23 Isus i-a spus: “Fratele tău va învia”. 24 Marta i-a zis: “Ştiu că va învia la înviere, în ziua de pe urmă”. 25 Isus i-a spus: “Eu sunt învierea şi viaţa. Cel care crede în mine, chiar dacă moare, va trăi; 26 şi oricine trăieşte şi crede în mine nu va muri în veci. Crezi tu aceasta?” 27 Ea, răspunzând, i-a zis: “Da, Doamne; eu am crezut că tu eşti Cristos, Fiul lui Dumnezeu, cel care vine în lume”.
Cuvântul Domnului
* sau, la alegere:
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 8,12b
(Aleluia) “Eu sunt lumina lumii, spune Domnul. Cine mă urmează va avea lumina vieţii”. (Aleluia)
EVANGHELIA
Marta, pentru multe te mai îngrijeşti şi te frămânţi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 10,38-42
În acel timp, Isus şi discipolii săi au intrat într-un sat. O femeie cu numele de Marta i-a primit în casa ei. 39 Aceasta avea o soră numită Maria, care, stând la picioarele Domnului, asculta cuvântul lui. 40 Însă Marta era ocupată cu multele griji ale casei. Venind la el, i-a zis: “Doamne, nu-ţi pasă că sora mea m-a lăsat singură să servesc? Spune-i să mă ajute!” 41 Domnul, răspunzând, i-a zis: “Marta, Marta, pentru multe te mai îngrijeşti şi te frămânţi, 42 însă un lucru e necesar: Maria şi-a ales partea cea bună, care nu-i va fi luată”.
Cuvântul Domnului
Părinte ceresc, îmi reafirm din nou credința în planul tău cu privire la viața mea. Mă încred în providența ta iubitoare și știu că nimeni nu mă poate smulge din mâinile tale. Tu știi bine că te iubesc. Doresc să fiu mai receptiv și mai docil cu privire la planul și intervențiile tale în ce mă privește. Profit de acest timp pe care ți-l rezerv pentru rugăciune. Primește-mi mintea, voința și inima; primește-mi puterile și talentele. Le depun la picioarele tale prin intermediul acestei rugăciuni. Fă cu mine și astăzi așa cum ai hotărât deja în planul tău sfânt și plin de iubire. Doamne Isuse, intensifică-mi credința în Învierea ta.
Credeți?
Aceasta este o întrebare fundamentală, care are legătură cu viața noastră de credință: credem noi, de fapt? Credem cu adevărat că omenirea a fost supusă în mod tainic consecințelor catastrofale ale neascultării primilor noștri părinți față de voința divină? Credem cu adevărat ceea ce spunem în Crez în fiecare duminică? Credem că Isus din Nazaret a murit și a înviat din morți pentru a învinge păcatul, iar acum trăiește pentru a-i atrage pe toți oamenii la el ca Mântuitor al lor? Marea provocare pentru creștini în epoca post-modernă, post-creștină și tehnică este să spună fără jenă „Cred!”.
Să avem o credință smerită
Una dintre cele mai mari provocări este să păstrăm în suflet o credința simplă. Tendința noastră este spre sofisticare și complicații. Deși, cu siguranță, capacitatea de a gândi și de a raționa reprezintă un dar și își are sensul în viața unui creștin, trebuie să fim la fel de conștienți de faptul că tendința înnăscută spre raționamente complicate poate fi un obstacol în calea unei vieți autentice de credință. Nu ne putem permite să cădem în eroarea de a încerca să-L dimensionăm pe Dumnezeu în funcție de percepțiile noastre slabe și de atitudinile noastre egoiste. Cristos este mult mai mult; căile lui Dumnezeu sunt mult mai sublime decât ceea ce poate crea imaginația noastră limitată. Credința simplă și smerită este atât de plăcută lui Dumnezeu, pentru că atunci dispune de o marjă de libertate pentru intervenția sa supranaturală. Atunci el poate face ce dorește în noi și prin noi.
Să avem o credință puternică
Credința simplă și smerită poate și trebuie să ne lanseze mereu spre înainte și spre în afară pentru a face cunoscută dragostea lui Cristos fiecărui suflet. Simplitatea credinței noastre se poate înflăcăra rapid și ne poate transforma în apostoli neobosiți ai Împărăției, precum Sfântul Paul. Trebuie să ne însușim cuvintele lui: „Cine ne va despărţi de iubirea lui Cristos? Oare necazul sau strâmtorarea sau persecuţia sau foametea sau lipsa de haine sau primejdia sau sabia… 37 Dar în toate acestea noi suntem mai mult decât învingători prin cel care ne-a iubit. 38 Căci sunt convins că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele prezente, nici cele viitoare, nici puterile, 39 nici înălţimile, nici adâncurile şi nici vreo altă creatură nu va putea să ne despartă de iubirea lui Dumnezeu care este în Cristos Isus, Domnul nostru.” (Rom 8,35-39).
Doamne Isuse, dă-mi puterea de a-mi purta povara zilnică și de a-i apropia pe alții de tine. Fă-mă să simt, împreună cu Sfântul Paul, apăsarea acelui „Vai mie dacă nu vestesc evanghelia!” (1Cor 9,16). Iar când mă încumet să le explic altora care sunt motivele credinței mele, însoțește-mă cu prezența Duhului tău Sfânt pentru a asigura reușită sărmanelor mele eforturi.
Din iubire față de Isus, voi reînnoi și revigora gestul de credință cu care încep fiecare zi.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: