DAVID ȘI ISUS
LECTURA I
Cum au căzut aceşti eroi!
Citire din cartea a doua a lui Samuel 1,1-4.11-12.19.23-27
În zilele acelea, după moartea lui Saul, David s-a întors de la victoria asupra lui Amalec şi a stat două zile la Ţiclag. 2 A treia zi, a venit un om din tabăra lui Saul cu hainele sfâşiate şi ţărână pe cap. Când a ajuns la David, s-a aruncat la pământ şi s-a închinat. 3 David i-a zis: “De unde vii?” El i-a răspuns: “Am scăpat din tabăra lui Israel”. 4 David i-a zis: “Spune-mi ce s-a întâmplat!” El i-a răspuns: “Poporul a fugit de la luptă şi au fost mulţi cei care au căzut din popor şi au murit; chiar şi Saul şi Ionatan, fiul său, au murit”. 11 David şi-a apucat hainele şi le-a sfâşiat; la fel şi toţi oamenii care erau cu el. 12 Au jelit, au plâns şi au postit până seara pentru Saul, pentru Ionatan, fiul său, pentru poporul Domnului şi pentru toată casa lui Israel, căci muriseră de sabie. 19 “Gloria ta, Israele, a fost străpunsă pe înălţimile tale! Cum au căzut cei viteji! 23 Saul şi Ionatan, amabili şi gentili, nici în viaţă, nici în moarte nu s-au despărţit; erau mai uşori decât vulturul, mai puternici decât leul. 24 Fiicele lui Israel, plângeţi-l pe Saul, care vă îmbrăca în stacojiu şi lucruri preţioase, care punea podoabe de aur pe veşmintele voastre! 25 Cum au căzut vitejii în mijlocul luptei! Ionatan, străpuns pe înălţimile tale! 26 Mă doare după tine, fratele meu, Ionatan. Îmi erai foarte drag! Minunată era iubirea ta faţă de mine, mai mult decât iubirea unei femei! 27 Cum au căzut vitejii! Cum au pierit armele de luptă!”
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 79(80),2-3.5-7 (R.: 4b)
R.: Fă să strălucească faţa ta, Doamne, şi vom fi mântuiţi!
2 Păstor al lui Israel, ascultă,
tu, care-l călăuzeşti pe Iosif ca pe o turmă,
tu, care şezi peste heruvimi, arată-te în strălucirea ta!
3 Fă să se ridice puterea ta în faţa lui Efraim, Beniamin şi Manase
şi vino să ne mântuieşti! R.
5 Doamne, Dumnezeule Sabaot, cât va dura mânia ta,
fără a ţine seamă de rugăciunea poporului tău?
6 Tu i-ai hrănit cu pâinea suspinelor
şi i-ai adăpat cu prisosinţă cu lacrimi.
7 Ne-ai făcut de batjocura vecinilor noştri
şi duşmanii noştri râd de noi. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Fap 16,14b
(Aleluia) Deschide, Doamne, inimile noastre, ca să pătrundă în ele cuvântul Fiului tău! (Aleluia)
EVANGHELIA
Ai săi au venit să pună mâna pe el, căci spuneau că şi-a ieşit din fire.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 3,20-21
În acel timp, Isus a venit în casă şi mulţimea s-a adunat din nou, încât nu mai puteau nici să mănânce pâine. 21 Când au auzit ai săi, au venit să-l ia, căci spuneau că şi-a ieşit din fire.
Cuvântul Domnului
Doamne, Părinte Sfânt, tu ești mereu dispus să-mi asculți rugăciunea. Ești atât de răbdător cu mine și mă privești cu blândețe! Ajută-mă și astăzi, pe măsură ce meditez la robul tău, David, dar îl contemplu și pe Fiul tău, Isus. Vreau să elimin tot răul din viața mea și să pot renaște, prin darul harului tău dumnezeiesc.
Reacția lui David la moartea lui Saul
Cartea a Doua a lui Samuel se deschide cu anunțul morții regelui Saul. În loc să i se spună lui David adevărul, că Saul s-a sinucis (cf. 1Sam 31,4), a fost inventată o minciună. Drept răspuns, David și-a sfâșiat hainele și a poruncit ca amalecitul care a adus vestea să fie omorât pentru că l-a ucis pe Saul, unsul Domnului. Lectura trece cu ușurință peste acest aspect și se concentrează asupra faptului că David a jelit moartea lui Saul și a lui Ionatan.
David văzut ca un Noul Adam
Semnificația mai profundă a relatării este că David reprezintă o figură a Noului Adam. Ca și Adam, David a fost atât rege, cât și preot. În momentul în care David l-a ucis pe amalecit, a acțioinat ca un rege drept. În primul rând, amalecitul a spus că el a fost cel care l-a ucis pe Saul, unsul Domnului, iar David a făcut dreptate pentru această crimă. În al doilea rând, amaleciții, conform Legii lui Moise, trebuiau eradicați. Iar David a împlinit cu fidelitate această poruncă a lui Moise. În al treilea rând, acțiunea lui David a fost similară cu cea a lui Samuel, care l-a ucis pe regele Agag, amalecitul, atunci când Saul a refuzat să o facă. În cele din urmă, eradicând răul personificat în amalecit, David a făcut ceea ce Adam ar fi trebuit să facă șarpelui din grădină. Descoperim un contrast în cele două cărți ale lui Samuel între Saul cel neascultător și lipsit de căință și David cel ascultător și căit. David nu a fost perfect, dar când a păcătuit, a recunoscut acest lucru și-a cerut iertare, cu umilință. Saul a murit de propria-i mână, înconjurat de dușmani și abandonat de Domnul. Saul a fost respins ca rege pentru că, după ce i-a învins pe amaleciți, nu a împlinit în totalitate porunca lui Samuel.
Isus a fost neînțeles de către apropiații săi
Psalmul de astăzi reflectă situația lui Israel. Regele a fost ucis și, aparent, Dumnezeu a abandonat Israelul. Și totuși, în ciuda acestei situații, Israel se roagă lui Dumnezeu: „Fă să se ridice puterea ta în faţa lui Efraim, Beniamin şi Manase şi vino să ne mântuieşti!”. Israel este îndemnat să se încreadă în Dumnezeu, care îl va ridica pe David ca rege al Israelului și care într-o zi își va trimite Fiul pentru a instaura Împărăția sa veșnică. În timp ce Isus anunță și instaurează Împărăția lui Dumnezeu în toată Galileea, el se confruntă cu opoziția autorităților religioase care complotează pentru a-l ucide. De asemenea, mulțimile adunate în jurul lui Isus în casa din Cafarnaum făceau imposibil ca el și discipolii săi să mai mănânce. Rudele lui Isus încercau să preia controlul asupra lui și voiau să-l ia de acolo. Probabil că doreau ca astfel să îl protejeze. Oricare ar fi fost situația, episodul evanghelic arată că nici măcar rudele lui Isus nu înțelegeau cine este cu adevărat Domnul și care era misiunea sa.
Doamne Isuse, rudele tale cele mai apropiate, discipolii și apostolii tăi, toți s-au chinuit, în diferite moduri, să înțeleagă cine ești și care era misiunea ta. Ajută-mă să cresc în credința că Tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu, care ai venit să mă răscumperi, murind pe Cruce și înviind din morți.
Putem cădea adesea în tentația de a ne plânge de suferința din viața noastră sau de a crede că lucrurile ar trebui să fie altfel decât sunt. Atitudinea greșită în fața suferinței este să ne plângem și să-l acuzăm pe Dumnezeu că a greșit sau că nu ne ascultă. Atitudinea corectă ar fi să plângem, dar să căutăm la Dumnezeu, cu umilință, în rugăciune, putere, răbdare și îndrumare. De fapt, mulți dintre Psalmi, care rămân modelele de rugăciune pentru noi, sunt rugăciuni de lamentare, care încep cu un strigăt de ajutor într-o situație disperată și se încheie cu speranța că Dumnezeu va acționa în favoarea noastră.
Cum îmi pot modela rugăciunea cu ajutorul Psalmilor?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: