DE LA LACRIMI DE DURERE, LA LACRIMI DE BUCURIE
EVANGHELIA
Femeie, de ce plângi? Pe cine cauţi?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 20,1-2.11-18
În prima zi a săptămânii, dis-de-dimineaţă, pe când mai era încă întuneric, Maria Magdalena a venit la mormânt şi a văzut că piatra fusese luată de la mormânt. 2 Atunci, a alergat şi a venit la Simon Petru şi la celălalt discipol, pe care îl iubea Isus, şi le-a spus: “L-au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştim unde l-au pus”. 11 Maria stătea lângă mormânt, afară, şi plângea. În timp ce plângea, s-a aplecat spre mormânt 12 şi a văzut doi îngeri în haine albe care stăteau în locul unde zăcuse trupul lui Isus, unul la cap şi altul la picioare. 13 Ei i-au zis: “Femeie, de ce plângi?” Ea le-a spus: “L-au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde l-au pus”. 14 Spunând acestea, s-a întors şi l-a văzut pe Isus stând în picioare, dar nu ştia că este Isus. 15 Isus i-a zis: “Femeie, de ce plângi? Pe cine cauţi?” Ea, crezând că este grădinarul, i-a spus: “Domnule, dacă tu l-ai dus, spune-mi unde l-ai pus şi eu îl voi lua!” 16 Isus i-a zis: “Maria!” Ea, întorcându-se, i-a spus în evreieşte: “Rabbuni!” – care înseamnă “Învăţătorule!” 17 Isus i-a zis: “Nu mă reţine, pentru că nu m-am urcat încă la Tatăl, dar du-te la fraţii mei şi spune-le: «Mă urc la Tatăl meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul meu şi Dumnezeul vostru!»” 18 Maria Magdalena a venit la discipoli şi le-a vestit că l-a văzut pe Domnul şi că el i-a spus acestea.
Cuvântul Domnului
Doamne, tu ești Izvorul întregii vieți, pentru că tu ești însăși Viața. Învierea ta îmi oferă speranța că voi învia din morți pentru a mă bucura cu tine în ceruri pentru veșnicie. Am nevoie să reflectez mai des la binele pe care l-ai făcut pentru noi și la promisiunile tale față de cei care își pun încrederea în tine. Îți mulțumesc, Isuse, pentru că ai înviat și ne conduci pe drumul spre casă, spre cer. Te iubesc și vreau să te urmez din toată inima. Vreau să cooperez mai deplin cu tine pentru a-i conduce și pe alții la mine. Doamne, dăruiește-mi o credință vie, operantă și rodnică.
Orbită de iubire, Maria a rămas să plângă
Sfântul Ioan observă că pentru că încă nu cunoşteau Scriptura: nu știau că Domnul trebuia să învie din morţi (cf. In 20,9). Pentru că realitatea Învierii nu apăruse încă în mintea, și cu atât mai puțin în inima Mariei, ea a rămas să plângă în fața mormântului lui Cristos. Acordați-vă un moment pentru a contempla această scenă emoționantă ce dovedește dragostea profundă a Mariei față de Domnul. Nici măcar îngerii nu au putut să o convingă cu întrebările lor: „De ce plângi?”. Admirați-i dragostea; imitați-i dragostea; doriți ceea ce dorea ea – să fie cu Domnul ei, pentru totdeauna!
Fie ca dragostea noastră față de Domnul să ne ofere aceeași forță a dragostei pe care Maria Magdalena a arătat-o la mormânt!
Îi luaseră Iubirea
Săraca Maria! Durerile din viața ei de dinainte erau atât de mizere și jalnice. Într-o zi tristă, disperarea a împins-o spre viața de necurăție. Fără demnitate, sufletul ei gol părea potrivit doar pentru a fi un refugiu pentru diavolii rătăcitori (cf. Lc 8,3; Mc 16,9). Lumea, carnea și diavolul nu o vedeau decât cu dispreț și cu o oportunitate egoistă. Dar Domnul a văzut-o altfel și a iubit-o altfel. Cu toate acestea, Dragostea care-i redase viața fusese strivită în picioare, iar acum ea contempla mormântul gol. Meditați cu privire la inima ei, deja împovărată de durere și groază văzându-l pe Domnul maltratat, bătut și răstignit. Toate aceste gânduri s-au adunat în mintea ei și au făcut-o să concluzioneze: „L-au luat pe Domnul meu”. Căutați să simțiți profunzimea neputinței ei în timp ce-și încheia gândul: „și nu știu unde L-au pus…”.
De ce plângi?
Dragostea Mariei a fost exprimată la momentul potrivit, în locul potrivit și pentru persoana potrivită. Lacrimile ei erau pentru Domnul. Isus, mișcat de iubirea Mariei, nu a vrut să o lase să rămână într-o astfel de stare. De aceea, Cristos a întrebat-o: „De ce plângi?”. De fapt, Isus îi spune: „Păcatele trecutului tău nu vor mai avea putere asupra ta. Nici oamenii cruzi sau diavolul nu vor mai avea. Eu sunt aici, Învierea, Calea, Adevărul și Viața! Păcatul, oamenii răi, diavolul și moartea ar putea să își revendice dreptul asupra ta, dar nu te mai pot stăpâni, pentru că tu ești a mea! Te-am răscumpărat cu prețul propriului meu sânge; mi-am dat viața pentru tine, dragă prietenă!”. Domnul rezumă acest mare adevăr doar într-o simplă și tandră rostire a numelui ei: „Maria”. Da, Isus ne cunoaște personal și ne iubește într-un mod personal. Trebuie să ne venim în fire și să credem prin puterea realității Învierii. Trebuie să credem în Isus!
Doamne, tu mă conduci spre viața veșnică. Permite-mi să mă apropii tot mai mult de tine, având întotdeauna încredere în căile tale, fără să mă tem de cruce. Vreau să te iubesc începând cu acceptarea crucii vieții mele, oricare ar fi forma sau aspectul ei.
Voi căuta un prieten pe care, poate, l-am scandalizat prin exemplul meu prost sau prin lipsa mea de stăpânire de sine și mă voi strădui să mă împac cu el printr-un gest generos de caritate și înțelegere.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: