DRAGOSTE DE MAMĂ

„Spune despre el tot ce vrei, însă eu știu mai bine decât tine și decât oricare altcineva lipsurile copilului meu. Eu nu-l iubesc pentru că este bun, ci pentru că este fiul meu. Și cum vei putea tu să știi ce comoară este el, de vreme ce cauți să-i cântărești meritele prin greșelile sale? Atunci când eu trebuie să-l pedepsesc, atunci este mai al meu ca niciodată. Atunci când îl fac să plângă, inima mea plânge împreună cu el.
Doar eu am dreptul de a-l acuza și de a-l pedepsi, pentru că doar cel care iubește poate să pedepsească”.
Dragostea maternă este reflecția cea mai clară a dragostei divine. Înaintea unei mame nu contează reușitele sau meritele fiilor. Ceea ce contează o reprezintă nevoile lor, iar mama se zbate cel mai tare pentru fiul care are nevoie de ea cel mai mult.
Cu cât mai multe lipsuri și nevoi va afla în mine sfânta Fecioară, cu atât mai multe motive am pentru a mă încrede și sprijini pe ea.
Influența credinței creștine în promovarea umană a femeii este o realitate de necontestat. Nu degeaba în creștinism o figură-cheie este tocmai o femeie: Maria.
Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia, Iași, 2013
