„DUMNEZEU ASCUNS”

Într-un colegiu, un grup de micuți de cinci ani se „rugau” în oratoriu. În acel moment, capelanul merse la tabernacol să ia sfânta Taină pentru un bolnav. Când trecu pe lângă grupul de copii, unul dintre ei întrebă:

– Ce duci acolo?

– Îl duc pe Isus, pe Dumnezeu – îi spuse preotul.

– Se poate vedea? insistă puștiul.

Și, intrând în dialog, un alt tovarăș îi spuse:

– Nu. Nu se poate vedea, pentru că acolo Dumnezeu „stă ascuns”.

În Euharistie nu doar se află „Dumnezeu ascuns”, este Dumnezeu ascuns, tăinuit. De stat stă peste tot și în toate părțile: „Există ceva sfânt, divin, ascuns în situațiile cele mai obișnuite, care vă revine fiecăruia dintre voi să-l descoperiți”¹.

Iubirea dă capacitate pupilor ochilor noștri și ne face să-l descoperim pe Dumnezeu pretutindeni: locuri, întâmplări și persoane.

Dumnezeu pare că se joacă de-a v-ați ascunselea. Cu Dumnezeu ne conectăm doar în sintonia iubirii. Aceasta este lungimea sa de undă.

______________________________________________________________

¹ Conversații cu Mons. Escriva, A iubi lumea cu pasiune, n. 114