În timpul unei cateheze de pregătire pentru Mir cu tineri de treisprezece – paisprezece ani – preotul l-a întrebat pe unul:

– Ia să vedem, Javier, de ce te-a creat Dumnezeu pe tine? Rămase puțin pe gânduri și apoi, foarte serios, răspunse:

– Păi, nu știu… Presupun că în ziua respectivă avea chef să facă o cârpăceală.

 

Sărmană idee despre Dumnezeu și despre sine însuși avea băiatul.

A te ști creat înseamnă a te ști iubit. Nu sunt un rod al întâmplării. Dumnezeu m-a creat pentru că mă iubește. Facem ceea ce vrem; ceea ce nu ne interesează nici nu apreciem nici nu facem. 

Dacă Dumnezeu m-a creat, aceasta a fost pentru că îl interesează persoana mea. 

A te ști creat înseamnă a ști că viața ta valorează, are sens. O persoană inteligentă nu face lucrurile de dragul de a le face; le face dintr-un motiv anume și pentru un motiv anume.

Dacă Dumnezeu m-a creat, viața mea, întreaga mea  viață, este utilă. Dumnezeu nu face nimic inutil.

A te ști creat este un lucru stimulant și măreț.

Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia, Iași, 2013