DUMNEZEU ÎN TOATE

Plaja Miño, în provincia La Coruña, este o plajă nisipoasă fantastică, de mai bine de doi kilometri lungime. Acolo merg o mulțime de oameni în timpul sezonului estival.

În vara anului 1991, o doamnă care făcea baie pe acea plajă s-a înțepat într-o scorpenă (porc de mare, cod englezesc, cum  îl numesc marinarii). Ieși din apă săltând într-un picior. Soțul ei alergă în grabă la o farmacie, ca să caute amoniac. 

Ea, între timp, se gândi să rostească rugăciunea pentru devoțiunea particulară către Mons. Escriva, pe atunci încă nedeclarat fericit, cerându-i să o ajute să-i treacă durerea. Pe moment însă, hotărî că, deși durerea nu era mare, nu exista niciun pericol și era de preferat să o ofere lui Dumnezeu.

În timp ce aceste idei îi treceau prin minte, continuă să sară într-un picior pe plajă. După câtva timp se așeză. Simți ceva sub piciorul care-o durea. Se uită și observă ieșind din nisip un colț de hârtie. Trase de el și văzu că era vorba de o iconiță cu Mons. Escriva îngropată în nisip. „Asta-i destul de limpede”, gândi în sine. Recită rugăciunea. Când soțul ei apăru cu amoniacul, durerea deja îi dispăruse.

De ce era acolo iconița? Cineva, logic, o pierduse. Partea curioasă este ca, în mai bine de doi kilometri de plajă, aceasta să apară exact sub piciorul ei: în locul exact și la momentul precis.

Minune? Nimic miraculos nu conține faptul de a afla ceea ce altul a pierdut, însă circumstanțele în care se întâmplă aceasta nu încetează de a face din eveniment o „întâmplare extraordinară” .

Se pare că lui Dumnezeu îi place în mod deosebit să facă binele fără să fie văzut. De câte ori nu ne dăm seama că, de fapt, el se află în spatele a ceea ce ni se întâmplă! De câte ori naturalul ne maschează și nu ne permite să vedem supranaturalul!