DUMNEZEU ÎNTOTDEAUNA PLĂTEȘTE CU VÂRF ȘI ÎNDESAT

Alexandru cel Mare a mai avut, pe lângă Aristotel, un alt preceptor pe nume Leonidas. Odată, când Alexandru aducea ofrandă zeilor, ardea așa de multă tămâie, încât Leonidas l-a mustrat:

– Atâta tămâie arsă o dată este o adevărată risipă.

Mai târziu, Alexandru cucerea Arabia. A revenit în Macedonia cu o încărcătură de tămâie. L-a clłemat pe Leonidas, i-a arătat tămâia și i-a spus:

– După tine, eu o risipeam, dar vezi cum zeii îmi întorc, cu vârf și îndesat, ceea ce eu am risipit pentru ei?

Lui Dumnezeu nu-i putem da lecții de generozitate: „Dați și vi se va da; o măsură bună, îndesată, scuturată și cu vârf vi se va turna în poală” (Lc 6,38).

Promite „cu mult mai mult în timpul de față, iar în veacul viitor, viața veșnică” (Lc 18,30). Și este cuvântul lui Cristos – Dumnezeu.