EPITAF

Robert Peckam, cavaler englez de pe timpul lui Henric al VIII-lea, nevoind să atace noua religie inventată de regele său, a acceptat să plece în exil, în Italia. Refugiat la Roma, nu făcea altceva decât să vorbească despre Londra, patria sa iubită.

Înainte de a muri, ceruse să fie pus pe mormântul său următorul epitaf: „Robert Peckmn – A fugit din Anglia pentru că nu a putut să trăiască în afara religiei sale și a murit la Roma pentru că nu putea să trăiască în afara patriei sale”.

A trăi în afara patriei poate fi ceva dureros, însă a trăi în afara religiei este absurd și fără sens. Ceea ce se petrece cu întregul, se petrece cu fiecare parte: lucrurile pe care le fac și timpul pe care-l petrec în afara religiei, adică fără a-l simți prezent pe Dumnezeu, reprezintă efort și timp pierdute, absurde și fără sens.

Viața trăită cu conștiința prezenței lui Dumnezeu este stimulatoare și satisfăcătoare.