ESTE MAI MULT CEEA CE RĂMÂNE DECÂT CEEA CE LIPSEȘTE

Un 0m mutilat își împingea scaunul cu rotile prin mulțimea de oameni cu forța brațelor sale, singurele membre utile pe care le mai avea. Acest om mergea cântând pe stradă! Un trecător, plin de admirație, se îndreptă către el și-i spuse:

– A vedea un om, încă tânăr, în scaun cu rotile și cântând este ceva care pătrunde la inimă.

Mutilatul își opri scaunul și răspunse:

– Când am încetat de a mă mai gândi la ceea ce am pierdut și am început să mă gândesc la tot ceea ce-mi rămânea, ani putut să cânt din nou.

Dacă suntem realiști, dacă știm să privim realitatea, cu toții avem multe lucruri bune de care să ne bucurăm și pentru care să-i mulțumim lui Dumnezeu.

Melancolia, dorul de ceea ce nu avem, nu ne lasă să ne bucurăm, nici să mulțumim pentru ceea ce avem. Aceasta, pe lângă faptul că este o ingratitudine din partea noastră, mai este și o afacere proastă.