FANTOME ÎN INTERIOR

Un băiat începu la un moment dat să sufere de coșmaruri îngrozitoare. În fiecare noapte, la puțin timp după ce adormea, îi apărea în cameră o fantomă înspăimântătoare. Îi reproșa nu doar lucrurile pe care le făcuse, ci chiar și pe cele la care se gândise.

Bietul băiat era terorizat, de-a dreptul panicat, atunci când mergea la culcare.

A fost văzut de către psihologi și psihiatri, însă treburile mergeau din rău în mai rău.

Într-o zi, discută cu unul dintre bunicii săi despre coșmarurile pe care le avea în fiecare noapte, iar bunicul îi propuse un plan:

– Ia un pumn de linte, pune-le într-o cutie și așază-le pe o măsuță. Când va apărea fantoma propune-i un târg: spune-i că, dacă va ghici câte boabe de linte sunt în cutie, te vei pune în slujba ei în totalitate, iar dacă nu știe, ea va dispărea pentru totdeauna.

La puțin timp după ce s-a culcat, fantoma apăru din nou. Îi vorbi despre ceea ce făcuse în decursul zilei și despre conversația cu bunicul. Tânărul, urmând acel sfat pe care bunicul i-l dăduse, îi spuse:

– Dacă știi câte boabe de linte sunt în cutie, mă vei avea la ordinele tale pentru totdeauna. Dacă nu ghicești, vei dispărea și niciodată nu vei mai apărea.

Imediat fantoma s-a făcut nevăzută și din acel moment, nu l-a mai deranjat niciodată.

Ceea ce nu știa băiatul, cu atât mai puțin putea ști fantoma „lui”.

Câte fantome nu purtăm în interiorul nostru! Cu toții avem propriile fantome, propriile temeri, temeri care se alimentează din propria memorie și imaginație. Spovada, eliberându-ne conștiința, ne liniștește, ne limpezește.

Trebuie să existe vreun motiv pentru care, atunci când scad spovezile, crește numărul consultațiilor la psihiatru.