FEMEILE CARE L-AU ÎNSOȚIT PE ISUS
LECTURA I
Dacă Cristos nu a înviat, credinţa voastră este zadarnică.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni 15,12-20
Fraţilor, dacă se vesteşte că Cristos a înviat din morţi, cum spun unii dintre voi că nu există înviere din morţi? 13 Iar dacă nu există înviere din morţi, nici Cristos nu a înviat! 14 Însă dacă Cristos nu a înviat, zadarnică este predica noastră şi zadarnică este credinţa voastră. 15 Iar noi suntem găsiţi martori falşi ai lui Dumnezeu, pentru că dăm mărturie împotriva lui Dumnezeu, spunând că l-a înviat pe Cristos, pe care nu l-a înviat, de vreme ce morţii nu învie. 16 Căci dacă morţii nu învie, nici Cristos nu a înviat, 17 iar dacă Cristos nu a înviat, credinţa voastră este zadarnică şi voi sunteţi încă în păcatele voastre, 18 iar cei care au adormit în Cristos au pierit. 19 Şi dacă ne-am pus speranţa în Cristos numai în viaţa aceasta, suntem cei mai vrednici de milă dintre toţi oamenii. 20 Dar acum Cristos a înviat din morţi, fiind începutul învierii celor adormiţi.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 16(17),1.6-7.8b şi 15 (R.: 15b)
R.: Când mă voi trezi, Doamne, mă voi sătura de chipul tău.
1 Ascultă, Doamne, dreptatea mea,
ia aminte la strigarea mea;
pleacă-ţi urechea la rugăciunea mea,
de pe buze care nu au înşelăciune! R.
6 Strig către tine, Dumnezeule, căci tu mă asculţi,
pleacă-ţi urechea spre mine şi ascultă cuvintele mele!
7 Arată-ţi milostivirea ta cea mare,
tu, care cu dreapta ta îi scapi de duşmani
pe cei care caută refugiu în tine! R.
8b Adăposteşte-mă la umbra aripilor tale!
15 Dar eu, în dreptate, voi vedea faţa ta,
când mă voi trezi mă voi sătura de chipul tău. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Mt 11,25
(Aleluia) Te preamăresc, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai descoperit celor mici misterele împărăţiei! (Aleluia)
EVANGHELIA
Femeile îi însoţeau şi-i slujeau cu ceea ce aveau.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 8,1-3
În acel timp, Isus trecea prin cetăţi şi sate, predicând şi ducând vestea cea bună a împărăţiei lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu el; 2 de asemenea, unele dintre femei care fuseseră vindecate de duhuri rele şi de boli: Maria, numită Magdalena, din care scosese şapte diavoli, 3 şi Ioana, soţia lui Cuza, administrator al lui Irod, Suzana şi multe altele care îi slujeau cu ceea ce aveau.
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, tu îi chemi pe toți oamenii să îl însoțească pe Fiul tău și să facă parte din Biserică. Ajută-mă să înțeleg care este rolul meu alături de Fiul tău. Îngăduie-mi să pun darurile și talanții pe care mi le-ai încredințat în slujba Evangheliei.
Femeile care l-au însoțit pe Isus
Isus a continuat să proclame Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu în orașele și satele din Galileea. El a fost însoțit nu numai de cei Doisprezece Apostoli, ci și de mai multe femei. Evangheliile ne spun câteva lucruri despre aceste femei. În primul rând, ele au fost vindecate de Isus atât de posesia de duhuri malefice, cât și de neputințe. Liderul grupului, Maria Magdalena, a fost eliberată de șapte demoni. În al doilea rând, femeile i-au ajutat pe Isus și pe apostolii săi din resursele lor. Orașul Magdala, de exemplu, era un oraș bogat datorită comerțului cu pește, iar Maria Magdalena era bogată. În al treilea rând, femeile l-au urmat pe Isus și i-au slujit. La fel ca apostolii, ele au răspuns chemării lui Isus: „Urmează-mă”. Au ascultat învățătura lui Isus și au pus-o în practică. Ele și-au exprimat dragostea prin slujire. În al patrulea rând, ele l-au însoțit pe Isus spre Ierusalim. Urcarea la Ierusalim reprezintă mai mult decât o călătorie obișnuită. Este un drum spiritual care conduce la Cruce și la Înviere. Înseamnă să te pregătești să mori cu Isus. Înseamnă să mergi alături de Isus și să mergi spre lumină.
Alte detalii despre femei
În al cincilea rând, femeile au fost suficient de curajoase să rămână aproape de Isus în timp ce Domnul își ducea Crucea. Ele nu l-au abandonat pe Isus în momentul pătimirii sale (Benedict al XVI-lea, 14 februarie 2007). În timp ce purta crucea, Isus le-a spus femeilor să nu plângă pentru el, ci pentru ele însele și pentru copiii lor. Isus a făcut toate lucrurile noi prin pătimirea și sacrificiul său bazat pe ascultare. Acesta nu reprezintă un motiv de tristețe, ci de bucurie (Sfântul Atanasie, Scrisoarea Festală 9). În al șaselea rând, femeile care l-au urmat pe Isus au contemplat misterul Crucii atât de la distanță (Mt 27,55), cât și la picioarele Crucii (In 19,25). Dintre apostoli, doar despre Ioan ni se spune că a stat lângă crucea lui Isus. Femeile, pe de altă parte, au fost alături de Isus lângă Cruce: Maria, Mama lui Isus; Maria, soția lui Clopa; și Maria Magdalena. În al șaptelea rând, femeile au văzut unde a fost pus Isus și au pregătit miresme pentru a unge Trupul Domnului Isus după repausul de Sabat. Mai multe femei s-au grăbit să ajungă la mormânt în dimineața celei de-a treia zile. Ele sunt sărbătorite în Orient ca „purtătoarele de mir”: Maria Magdalena, Maria și Marta din Betania, Ioana, Salomeea, Susana, Maria, soția lui Clopa, și Maria, mama lui Iacob și Iosif. Acestea nu au găsit trupul lui Isus, ci l-au întâlnit pe îngerul care le-a anunțat Vestea Bună că Isus a înviat! Maria Magdalena a devenit „Apostolul Apostolilor” și a anunțat Învierea Domnului Apostolilor aflați în Cenaclu. „Așa cum o femeie a anunțat cuvintele morții primului om, tot așa o femeie a fost prima care a anunțat Apostolilor cuvintele vieții” (Toma de Aquino, Comentariu la Evanghelia după Ioan, 2519).
Înțelegerea lui Paul cu privire la Înviere
Marele mister al Învierii se află în centrul fragmentului pe care îl citim din Prima Scrisoare a lui Paul către Corinteni. El a trebuit să corecteze eroarea celor care credeau că Isus Cristos a înviat din morți, dar că nu există înviere din morți pentru nimeni altcineva. Pentru Paul, cele două adevăruri merg împreună. Dacă Cristos nu a înviat din morți, nu numai că mărturia apostolică ar fi lipsită de conținut, dar credința creștinilor ar fi în zadar. Mai mult, dacă Cristos nu ar fi înviat din morți, atunci noi am fi încă în păcatele noastre. Învierea lui Isus înseamnă că, atunci când murim, trupul se descompune, dar sufletul ajunge să-L întâlnească pe Dumnezeu și așteaptă să se reunească cu trupul la Învierea finală. „ Dumnezeu, în atotputernicia sa, va reda în mod definitiv viaţa incoruptibilă trupurilor noastre, unindu-le cu sufletele noastre prin puterea Învierii lui Isus” (Catehismul Bisericii Catolice, 997). Toți morții vor învia, „spre învierea vieţii cei care au făcut binele, iar cei care au săvârşit nelegiuire, spre învierea judecăţii” (In 5,29). Modul în care trupurile noastre vor învia în ultima zi întrece imaginația și înțelegerea noastră. Dar participarea noastră la Euharistie ne oferă deja o pregustare a transfigurării trupurilor noastre de către Cristos. După cum scria Sfântul Irineu: „După cum pâinea care vine din pământ, după ce se cheamă asupra ei numele lui Dumnezeu, nu mai este pâine obişnuită, ci Euharistie, alcătuită din două lucruri, unul pământesc şi celălalt ceresc, tot astfel, trupurile noastre care se împărtăşesc din Euharistie nu mai sunt stricăcioase, de vreme ce au sămânţa învierii” (Irineu, Adversus Haereses, 4, 18, 4-5; Catehismul Bisericii Catolice, 1000).
Doamne Isuse, pe măsură ce contemplu numărul celor care te-au urmat și misterul Învierii tale, mă simt plin de speranță. Știu că ai puterea să mă primești , să mă purifici și să mă întărești pentru a munci pentru răspândirea Împărăției Tale. Tu ești Învierea și Viața!
Ofer din resursele mele și altora? Dacă aș ar fi să mă prezint astăzi în fața lui Dumnezeu, pot spune că am hrănit pe cei flămânzi, i-am îmbrăcat pe cei goi, i-am adăpostit pe cei fără adăpost, am avut grijă de bolnavi și i-am vizitat pe cei singuri? Am practicat cele șapte fapte de milostenie spirituală? Ce aș putea face mai bine?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: