FIDELITATEA ÎN UCENICIE
EVANGHELIA
Niciunul dintre voi care nu renunţă la tot ceea ce are nu poate fi discipolul meu.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 14,25-33
În acel timp, multă lume mergea după Isus, iar el, întorcându-se, le-a spus: 26 “Dacă cineva vine la mine şi nu-şi urăşte tatăl, mama, femeia, copiii, fraţii şi surorile, ba chiar propria sa viaţă, nu poate fi discipolul meu. 27 Cine nu-şi poartă crucea şi nu vine după mine nu poate fi discipolul meu. 28 Într-adevăr, cine dintre voi, voind să construiască un turn, nu stă mai întâi să calculeze cheltuiala, dacă are cu ce să-l termine? 29 Pentru ca nu cumva, punând temelia şi neputând să-l termine, toţi cei care-l văd să înceapă a-l lua în râs, 30 spunând: «Acest om a început să construiască, dar nu poate să termine». 31 Sau care rege, pornind la război împotriva altui rege, nu stă mai întâi să se sfătuiască dacă poate cu zece mii să înfrunte pe cel care vine împotriva lui cu douăzeci de mii? 32 Iar de nu, pe când celălalt este încă departe, trimite solie ca să ceară pacea. 33 Tot astfel, niciunul dintre voi care nu renunţă la tot ceea ce are nu poate fi discipolul meu”.
Cuvântul Domnului
Doamne, îți mulțumesc pentru ocazia pe care mi-o oferi de a petrece timp în rugăciune cu tine. Am nevoie de harul tău pentru a mă susține și întări în dragostea mea față de tine și față de aproapele. Ajută-mă să prețuiesc tot mai mult darul de a fi ucenicul tău.
Multă lume mergea după Isus…
Este ușor să atragi o mulțime de curioși. Oamenilor le place să se distreze, să afle ultimele noutăți și să urmărească ultima tendință. Mulțimea în sine atrage și mai mulți curioși: Ce se întâmplă de este atât de interesant? Isus putea, în mod evident, să atragă mulțimile. El a vorbit așa cum nimeni altcineva nu a mai vorbit vreodată. Miracolele sale erau fascinante: vindecări spectaculoase, exorcizări, înmulțirea pâinilor; asta doar pentru a numi câteva. Era suficient să fii în prezența lui pentru a te simți aproape de Dumnezeu. În timp ce interesul oamenilor era în mare parte sincer, entuziasmul creat de toate lucrurile extraordinare risca să-i determine să îl urmeze în mod superficial pe Isus, atâta timp cât menținea o „atmosferă” plăcută. Cu toții putem fi tentați să căutăm consolarea lui Dumnezeu mai mult decât pe Dumnezeul consolării… Curiozitatea poate fi un început firesc, dar ea trebuie să se dezvolte și să se transforme într-o relație, în ucenicie și în iubire.
Cine nu-și poartă crucea…
Isus are o formulă simplă pentru a-i maturiza pe urmașii săi: aceasta presupune crucea. Cine nu-și poartă crucea și nu vine după mine nu poate fi discipolul meu. Cu toate acestea, se poate ivi întrebarea: de ce este crucea o condiție pentru a-l urma pe Isus? Domnul oferă un răspuns în acest fragment evanghelic. Când vorbește despre a urî pe tată și pe mamă și chiar propria viață, Isus indică faptul că prețul uceniciei este de a-L iubi pe El mai presus de toate celelalte aspecte – chiar și bune și sfinte, cum ar fi mama și tatăl. Numai Dumnezeu poate avea primul loc în viața noastră: Căutați mai degrabă Împărăția lui și acestea vi se vor adăuga! (Lc 12,31). Ori de câte ori alegem ceva, lăsăm neapărat în urmă alte opțiuni, iar acest lucru presupune sacrificii. De exemplu, atunci când alegi un loc de muncă, lași deoparte celelalte posibilități de a munci. Cristos spune că toate deciziile noastre trebuie să fie subordonate iubirii față de El și față de voința Sa. Va încălca această decizie una dintre cele zece porunci? Este această decizie în concordanță cu vocația mea sau cu starea mea de viață? Reprezintă această decizie voința lui Dumnezeu cu privire la mine în acest moment? Iată de ce trebuie să discernem în rugăciune ce dorește Dumnezeu de la noi. Acest lucru nu este menit să facă să crească în noi teama scrupuloasă că am putea a lua o decizie greșită, ci mai degrabă să căutăm să Îl mulțumim pe Dumnezeu în tot ceea ce facem în lumina credinței noastre.
Statornici până la sfârșit
Acum ne poate fi ușor să fim entuziaști și chiar să facem anumite sacrificii pentru o zi pe săptămână. Dragostea se dovedește și se maturizează în timp. Perseverența rămâne esențială în iubire; jurămintele din ziua Căsătoriei reflectă frumos această determinare de a iubi pentru toată viața. Urmarea lui Isus necesită calcularea „costului” de a rezista până la sfârșit. Descoperim ceva profund în sufletul care perseverează în iubire. Admirăm cuplul în vârstă care încă se ține de mână; respectăm preotul sau călugărița în vârstă care încă se roagă cu fervoare. Exemplul lor ne oferă speranța de a întrezări finalul propriei noastre călătorii în viață. Harul lui Dumnezeu și sacrificiile pe care le presupune fidelitatea sunt mijloace prin care putem persevera în iubire.
Doamne Isuse, nu pot ști ce-mi rezervă viitorul. Să-ți spun „Da” pentru o viață întreagă poate fi înfricoșător. Am eu ceea ce trebuie? Ajută-mă să înțeleg că dragostea și harul tău mă vor susține. Ajută-mă să-mi reînnoiesc mereu iubirea față de tine, chiar și în cele mai mici îndatoriri. Fă-mă să-mi țin ochii ațintiți asupra ta și nu asupra sacrificiilor. Tu ai fost atât de bun cu mine; doresc să te urmez până în ziua în care mă vei chema să fiu cu tine în Ceruri.
Doamne, astăzi, cu ajutorul harului tău, voi reflecta în rugăciune înainte de a lua o decizie importantă. Voi întreba: Doamne, ce ai vrea să fac?
Pentru o reflecție suplimentară:
Puteți citi acest articol despre „Ce este discernământul?”.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: