Napoleon avea o capacitate enormă de muncă și o rezistență ieșită din comun. El explica motivul ambelor spunând:

– Diferitele lucruri și sarcini pe care le am sunt așezate în capul meu ca într-un dulap. Atunci când vreau să întrerup un lucru, închid sertarul lui și deschid un altul. În felul acesta, nu se amestecă, nici nu mă deranjează un lucru din cauza altuia.

 

Domnul ne spune: „Ajunge fiecărei zile truda sa”. Atunci când, făcând un lucru, ne gândim la cel pe care-l avem de făcut după aceea sau la cel pe care l-am făcut înainte, ne supraîncărcăm, ne suprasolicităm. Această povară obosește și devine foarte greu de purtat.

Fiecare moment își are încărcătura, sarcina, atribuția sa. Ceea ce este străin de aceasta slăbește forțele. Dumnezeu ne cere în fiecare clipă ceea ce pune în mâinile noastre în acel moment.

Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia – Iași, 2014