FIIND PRIVIȚI PÂNĂ ÎN ADÂNCUL INIMII
Astăzi am văzut lucruri minunate.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 5,17-26
Într-una din zile, pe când Isus învăţa, şedeau şi unii farisei şi învăţaţi ai Legii, care veniseră din toate satele Galileii şi Iudeii şi din Ierusalim; iar puterea Domnului era cu el ca să vindece. 18 Şi iată, câţiva bărbaţi care purtau pe un pat un om ce era paralizat căutau să-l aducă şi să-l pună înaintea lui! 19 Şi, negăsind pe unde să-l ducă până la el din cauza mulţimii, urcându-se pe acoperiş, l-au lăsat printre olane cu patul până în mijloc, în faţa lui Isus. 20 Văzând credinţa lor, a zis: “Omule, păcatele îţi sunt iertate!” 21 Cărturarii şi fariseii au început să discute: “Cine este acesta care rosteşte blasfemii? Cine poate să ierte păcatele, în afară de singur Dumnezeu?” 22 Dar Isus, cunoscând gândurile lor, răspunzând, le-a zis: “La ce vă gândiţi în inimile voastre? 23 Ce este mai uşor: a spune «Păcatele îţi sunt iertate!» sau a spune «Ridică-te şi umblă!»? 24 Însă ca să ştiţi că Fiul Omului are puterea de a ierta păcatele pe pământ – i-a spus omului paralizat -, îţi zic: ridică-te, ia-ţi patul şi du-te la casa ta!” 25 Şi îndată paraliticul s-a ridicat înaintea lor, a luat patul pe care zăcuse şi s-a dus acasă, glorificând-l pe Dumnezeu. 26 Uluirea i-a cuprins pe toţi şi-l glorificau pe Dumnezeu şi spuneau plini de teamă: “Astăzi am văzut lucruri minunate”.
Cuvântul Domnului
Dragă Isuse, mă apropii din nou de Tine pentru momentul acesta de rugăciune. Permite-mi să îți primesc și astăzi cuvântul în viața mea. Pregătește-mi inima pentru venirea ta. Isuse, tu ești atât de bun. Aștepți să mă apropii de tine. Mă primești și asculți cele mai profunde dorințe ale inimii mele, poate chiar înainte ca eu să-mi recunosc nevoia de a le exprima. Ajută-mă să trăiesc intens acest timp de rugăciune și să rămân lângă tine, să te ascult și să primesc mesajul pe care dorești să mi-l transmiți. Nu lăsa ca provocările și dezamăgirile mele să mă țină în loc. Doresc să-ți dăruiesc întreaga mea viață.
Descoperă-ți rolul…
La începutul acestui fragment evanghelic, să ne ocupăm locul în scenă. Ce rezonează cel mai mult în inimile noastre atunci când ne confruntăm cu cuvântul lui Dumnezeu în aceste momente? Poate că ne așezăm lângă învățații legii, încercând să ne cunoaștem mai bine pe acest Isus și mesajul său. Sau poate că ne așezăm – în ascuns, în anonimat – printre mulțimea pe cale să fie martoră la un mare miracol. Sau poate că purtăm o persoană dragă pe o targă, în locul paraliticului. Sau tu și cu mine suntem de asemenea paralitici, având nevoie de vindecarea Domnului? Plasându-ne în această scenă, căutăm cu umilință binecuvântările excepționale ale Domnului nostru.
Schimbare de plan
Prietenii paraliticului nu au putut găsi o cale de intrare, dar nu au renunțat la primul sau al doilea „Nu!”. Ei au continuat să caute o modalitate de a-și apropia prietenul de Isus. Uneori putem fi supărați când cele mai mari strădanii ale noastre de a ne apropia de Isus par să eșueze. Ce, sau pe cine, încercăm să conducem la Isus în acest Advent? În ce fel ne invită Isus să continuăm – să găsim o modalitate creativă, chiar dacă este diferită sau neașteptată, de a ne strecura prin mulțime, astfel încât să atragem suflete la El?
Credința pe care Isus o întrevede în inimă
Poate că ne surprinde, așa cum i-a surprins pe învățații legii, faptul că Isus nu i-a întrebat pe paralitic sau pe farisei ce vor. El i-a spus pur și simplu paraliticului: „Păcatele îți sunt iertate”. El a văzut direct în inima acestui om și a știut de ce avea el cea mai mare nevoie. La fel, cunoștea și inima fariseilor. Poate că aceștia se întrebau sincer: „Numai Dumnezeu poate face acest lucru. Și totuși, El a făcut acest lucru. Ce poate să însemne aceasta?” Iar Isus a răspuns, din nou, nu cu vocea, ci cu o întrebare nerostită: „Vă întrebați dacă am această autoritate? Lăsați-mă să vă arăt: Îl voi face pe paralitic să meargă din nou și îi voi îndepărta păcatele”. Ce fel de întrebare ar putea Isus să descopere în inimile noastre pe măsură ce continuă această călătorie a Adventului?
Doamne Isuse, Tu dorești acest timp al Adventului pentru sufletul meu mult mai mult decât mine. Fă-mă să tânjesc după venirea ta tot mai mult. Am nevoie de tine, Isuse, la fel cum au avut nevoie paraliticul și prietenii lui – și chiar și fariseii – am nevoie de Tine! Am încredere în Tine, Bunule Isus, și te iubesc. Mișcă-mi inima pentru a-ți răspunde cu mai multă iubire, cu un pas înainte, în această călătorie de Advent către iesle din Betleem.
Doamne, astăzi, prin harul tău, mă voi ruga pe tot parcursul zilei: „Isuse, mă încredințez Ție!”, ca o expresie a dorinței mele de a-ți permite să faci ce vrei și cum vrei.
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: