FIUL SFINTEI BRIGITTA

Sfânta Brigitta avea un fiu care ducea o viată foarte puțin edificatoare. Era o adevărată furtună pentru mama sa. Ea îi cerea preasfintei Fecioare în mod constant mântuirea acelui fiu rebel.

Într-o zi, tânărul s-a înrolat în armată. S-a dus la război și a fost ucis. A murit fără spovadă și fără împărtășanie.

Sfânta, zbuciumată, plângea și o întreba cu insistență pe preasfânta Fecioară de ce a lăsat să moară astfel. Până când, într-o noapte, a avut un vis.

A văzut cum înaintea tronului lui Dumnezeu sosea un grup de demoni protestând: 

– Venim să ne plângem. Acum câteva zile a murit fiul Brigittei. Când era rănit, în agonie, ne-am apropiat de el pentru a-l ispiti. Atunci a venit Maria, Mama lui Isus, ne-a alungat pe toți și nu a permis niciunui demon să se apropie de tânăr.

Isus a privit la Maria. Ea, surâzând, i-a explicat:

– Fiule, mama acestui tânăr m-a rugat atât de mult pentru el, încât eu am considerat-o ca pe o mare datorie să-l însoțesc în ceasul morții sale. Întrucât nu era niciun preot prin apropiere,  i-am inspirat să facă un act de căință. A murit rugându-se cu pietate. S-a rugat mult mama sa pentru el.

Atunci Isus le-a spus demonilor:

 – Ceea ce face Mama mea este bun făcut! Plecați de aici, blestemaților! 

Acel vis a umplut-o de pace pe sfântă.

Canaaneana, Brigitta, Monica… oricare ar fi: mamele, rugându-se, sunt puterea cea mai mare care există în lume.

A se ruga pentru fii este o parte esențială în munca de mamă.