FOLOSIȚI CUVINTE PUȚINE ȘI... DULCI
EVANGHELIA
Oricine se mânie pe fratele său va fi condamnat la judecată.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,20-26
În acel timp, Isus îi învăţa pe discipolii săi, zicând: “Vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece cu mult pe cea a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. 21 Aţi auzit că s-a spus celor din vechime: «Să nu ucizi!» Dacă cineva comite o crimă va fi condamnat la judecată. 22 Dar eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va fi condamnat la judecată. Dacă cineva îi spune fratelui său «prostule!», va fi condamnat de Sinedriu. Dacă cineva îi spune «nebunule!», va fi condamnat la focul Gheenei. 23 Aşadar, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aminteşti că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă acolo darul tău , în faţa altarului, du-te, împacă-te mai întâi cu fratele tău şi apoi, venind, oferă-ţi darul! 25 Pune-te de acord cu duşmanul tău repede, cât timp mai eşti cu el pe drum, ca nu cumva duşmanul să te dea pe mâna judecătorului, iar judecătorul gardianului şi să fii aruncat în închisoare! 26 Adevăr îţi spun, nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi restituit ultimul ban”.
Cuvântul Domnulu
Părinte iubitor, izvorul tuturor binecuvântărilor, tu m-ai condus de-a lungul întregii mele vieți și mă conduci pe mai departe. Îți mulțumesc pentru grija ta părintească.
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, ai murit pentru mine pe Cruce pentru a răscumpăra păcatele mele și pentru a-ți manifesta iubirea necondiționată față de mine. Îți mulțumesc pentru că mi-ai arătat calea spre Casa Tatălui.
Duhule Sfânt, dulce oaspete al sufletului meu, tu mă vindeci, mă întărești și mă înflăcărezi din adâncul inimii mele. Îți mulțumesc pentru prezența ta iubitoare în sufletul meu.
Isuse, blând și smerit cu inima, fă inima mea asemenea cu inima ta.
Mânia din inimile noastre
Isus vorbește astăzi în special despre mânie, despre dorința de răzbunare sau despre acea atitudine prin care refuzăm să iertăm. Isus ne îndeamnă să privim mereu la inima omului. Acțiunile decurg din deciziile luate în inimă, chiar dacă nu sunt evidente în mod imediat. Când cultivăm un sentiment în inima noastră – fie că este bun sau rău – acesta va găsi în cele din urmă căi de a se materializa. „De vă mâniaţi, să nu păcătuiţi! Să nu apună soarele peste mânia voastră!” (Ef 4,26). Orice absență a dorinței de a ierta duce la resentimente în inimă și, în cele din urmă, distruge vieți și relații. „Ce înseamnă să ierți, dacă nu să faci apel la un bine care este mai mare decât orice rău?”. (Sfântul Ioan Paul al II-lea, Memorie și identitate, pag. 15).
Insultele sunt chestiuni grave
„Bețele și pietrele pot să rupă oasele…”. Fiecare dintre noi cunoaște pe propria piele puterea penetrantă a cuvintelor. Cu ele poți zidi sau distruge, poți mângâia sau terfeli, poți vindeca sau răni. Este destul de frapant faptul că Isus se referă la insulte adresate unui frate sau a unei surori: cu alte cuvinte, insultarea celor mai apropiați de noi, mai ales a celor mai apropiați de inima noastră. Nu este o revelație faptul că cei pe care îi iubim cel mai mult sunt și cei mai capabili să ne rănească profund și invers. Ce pumnal ar putea pătrunde mai mult decât un cuvânt neprietenos primit din partea unei persoane dragi? Adevărata revelație este că Dumnezeu ia în serios fiecare cuvânt pe care îl rostim. De fapt, el ne va trage la răspundere pentru ele, deoarece cuvintele sunt o manifestare exterioară a ceea ce purtăm în inimă. Puterea cuvintelor dezvăluie greutatea cuvintelor.
Nu purtați ranchiună
„Dacă … îţi aminteşti că fratele tău are ceva împotriva ta…”. Această frază ne face să tresărim puțin. Isus ne oferă o perspectivă extraordinară asupra inimii lui Dumnezeu. Însăși ființa lui Dumnezeu este unitate de iubire – trei persoane, o singură natură. Suntem făcuți după chipul lui Dumnezeu și pentru a trăi veșnic în comuniune cu Dumnezeu. Dar la fel sunt și frații și surorile noastre. Dacă am făcut ceva care să rănească comuniunea de iubire cu cei din jurul nostru, trebuie să reparăm ruptura. De fapt, este atât de important pentru Dumnezeu (și atât de important pentru noi) încât Dumnezeu nu va accepta „darul” nostru dacă am lezat în mod conștient unitatea cu cei din jurul nostru. Adăugați la rugăciunile dumneavoastră acele relații deosebit de dificile pe care le trăiți și invocați de la Dumnezeu puterea de a iubi așa cum trebuie. El nu va cere o anumită virtute și apoi să vă refuze harul său.
Doamne, învață-mă să iubesc și ajută-mă să fiu sfânt. Tu m-ai creat și m-ai chemat la credința catolică. Ajută-mă să trăiesc această credință cu generozitate, punând în practică iubirea în viața de zi cu zi. Mamă Preacurată, fă ca inima mea să fie a lui Isus.
Astăzi, voi îndeplini în ascuns trei fapte de caritate.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: