GENEROZITATE IPOCRITĂ

Un 0m avar, dintr-un exces de generozitate, oferi în ziua în care se făcea colecta pentru misiuni un cec în valoare de cinci sute de euro. În ziua următoare, cineva l-a vizitat și i-a spus:

– Ieri ne-ați oferit un cec pentru misiuni, însă ați uitat să-l semnați.

Iar acesta, foarte satisfăcut, răspunse:

– Nu-i nimic, nu contează. Prefer să fie anonim.

Dorința de „a cădea bine” este foarte umană. Dorința de a plăcea lui Dumnezeu și oamenilor este foarte creștină. Însă dorința de a plăcea fără a te costa, fără efort, înșelând, este foarte ipocrită.

O categorie de oameni care creează repulsie este aceea a celor care pretind a fi foarte catolici, mai catolici decât episcopii și decât papa. Când cineva îmi spune „eu sunt foarte catolic”, în mod instinctiv mă pun în gardă. Cine este într-adevăr nu are nevoie, nici nu simte nevoia de a o spune. Se vede!

Acest fel de ipocrizie este foarte răspândit. Se cred foarte isteți, capabili de a înșela pe oricine, însă se observă îndată crusta de ipocrizie pe care o poartă. Cred că înșală, dar se înșală pe ei înșiși.

Nu căuta să pari ceea ce nu cauți să fii. Fă efortul de a fi catolic de-adevăratelea și aceasta se va observa.