HOTĂRÂREA DE A NU SE ÎNDREPTA

Un medic povestea amintirea pe care o avea despre una dintre spovezile sale de pe vremea când era copil. Să fi avut vreo nouă ani. S-a acuzat că a luat niște bani de la tatăl său. Preotul l-a întrebat câți bani luase, iar el, nevinovat, răspunse:

– Trei sute de pesetas, dar pocăința puneți-mi-o, vă rog, de cinci sute. 

Preotul, descumpănit, l-a întrebat din nou:

– Cum rămâne? Trei sute sau cinci sute?

– Au fost trei sute – a răspuns el sigur pe sine dar nu-mi ajung. Trebuie să-i mai iau încă două sute.

Cât de mult i-a luat preotului să-l convingă că nu trebuia să ia nici viitoarele două sute, după cum nu trebuia să ia nici celelalte trei sute!

Dacă într-adevăr ne căim, trebuie să fim dispuși, nu  să nu mai cădem, ci să luptăm ca să nu mai cădem.

Mărturisirea presupune hotărârea sinceră de a te schimba, de a deveni mai bun. Pentru aceasta a instituit Isus Cristos mărturisirea: pentru a ne da iertarea sa și pentru a ne da puterea care să ne ajute să ne schimbăm viața.