ÎMPĂRĂȚIA LĂUNTRICĂ

EVANGHELIA
Ceea ce iese din om, aceea îl face pe om impur.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 7,14-23
În acel timp, Isus, chemând din nou mulţimea, le-a spus: “Ascultaţi-mă cu toţii şi înţelegeţi! 15 Nu este nimic în afara omului care, intrând în el, să-l poată face impur, însă cele care ies din om, acelea îl fac pe om impur. 16 Cine are urechi pentru a asculta, să asculte!” 17 Când a intrat în casă, plecând de la mulţime discipolii săi l-au întrebat despre parabolă, 18 iar el le-a spus: “Cum, şi voi sunteţi nepricepuţi? Nu înţelegeţi că tot ceea ce intră din afară în om nu poate să-l facă impur? 19 Deoarece nu intră în inimă, ci în trup şi apoi este eliminat în loc ascuns”. Astfel, declara pure toate alimentele. 20 Şi le-a mai zis: “Ceea ce iese din om, aceea îl face pe om impur. 21 Căci din inima omului ies: gândurile rele, desfrânările, furturile, crimele, 22 adulterele, lăcomiile, răutăţile, înşelăciunea, desfrâul, ochiul rău, blasfemia, îngâmfarea, necugetarea. 23 Toate aceste rele ies dinăuntru şi-l fac pe om impur”.
Cuvântul Domnului
Doamne, cred că Tu ești Creatorul și Răscumpărătorul meu și că Tu cunoști toate lucrurile. Deși niciunul dintre păcatele mele nu îți este ascuns, știu că mă iubești în continuare necondiționat și că aștepți să mă căiesc și să mă întorc la Tine pentru ca să mă ierți și să mă cureți de păcate din nou. Îți mulțumesc că mă iubești atât de mult. Îți ofer în schimb dragostea mea firavă. Doamne, ajută-mă să-mi înving natura căzută și să te plasez pe primul loc în viața mea.
Nu este nimic în afara omului care, intrând în el, să-l poată face impur
„Împărăția lui Dumnezeu”, așa cum ne spune Cristos în Evanghelie, „este înăuntrul vostru”. În consecință, tot ceea ce luptă împotriva Împărăției este și în noi. Numărul 405 din Catehismul Bisericii Catolice ne spune că păcatul originar este o „privare cu privire la sfințenia și dreptatea originară”. Se afirmă că natura umană a fost „rănită în puterile naturale care îi sunt proprii” și că este supusă „ignoranței, suferinței și stăpânirii morții; și înclinată spre păcat – o înclinație spre rău care se numește concupiscență”. Această concupiscență face ca tot felul de tendințe dezordonate să iasă la suprafață din interiorul nostru. Aceste tendințe dezordonate – dacă sunt acceptate – sunt, așa cum ne spune Domnul, ceea ce îl pângărește pe om. Sfințenia și purificarea noastră trebuie să pornească din interior (prin rânduirea gândurilor și a dorințelor noastre în conformitate cu standardul Evangheliei) și să iasă la suprafață prin fapte concrete de bunătate (în cuvinte și acțiuni).
În ce aspect al vieții mele concupiscența îmi provoacă cele mai mari daune?
Cele care ies din om, acelea îl fac pe om impur
Păcatul și moartea au intrat în lume prin neascultarea lui Adam. Dar, „dacă prin greșeala unuia singur au murit cei mulți, cu atât mai mult harul lui Dumnezeu și darul harului unui singur om, Isus Cristos, a fost revărsat cu prisosință asupra celor mulți”. (Rom 5,15). Este adevărat că moartea și păcatul se luptă să domnească în noi din cauza concupiscenței noastre, dar nu este mai puțin adevărat că avem la dispoziție toate mijloacele necesare pentru a dezrădăcina păcatul din inima noastră și a trăi o viață nouă în Cristos. Domnul Cristos a învins deja păcatul și moartea. Cu ajutorul harului Său, le putem birui și în inimile noastre. Fără să ne uităm înapoi, trebuie să pornim pe această cale, calea domniei lui Cristos în sufletele noastre.
Mă străduiesc cu sinceritate să înving concupiscența în viața mea?
Cine are urechi pentru a asculta, să asculte!
„Astăzi, dacă astăzi auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile”. Aceasta este o temă familiară pe care o regăsim în Liturghie; de-a lungul secolelor, oamenii și-au închis adesea inimile la mesajul Evangheliei și la binele acesteia. În parabola bogatului și a lui Lazăr (Lc 16,19-31), bogatul îi cere lui Abraham să îl trimită pe Lazăr pentru ca acesta să îi avertizeze pe frații săi despre soarta care îi așteaptă din cauza modului lor de viață materialist și egocentric. Omului bogat i se spune că frații săi au Legea și Profeții, la care el răspunde că, dacă cineva s-ar întoarce din morți, frații ar crede. I se spune că nici atunci oamenii nu ar crede.
Nu pot permite ca inima mea să se împietrească în fața Cuvântului mântuitor al lui Dumnezeu! Dar pentru a rămâne deschisă, inima mea trebuie să se dezlipească de plăcerile și de modul ușor de viață care mă fac să fiu surd la îndemnurile blânde ale lui Cristos.
Doamne, deschide-mi urechile și ridică-mi vălul necredinței de pe ochi pentru a îngădui ca Împărăția Ta să domnească în inima mea. Eliberează-mă de tentația de a mai iubi și altceva mai mult decât pe Tine. Ajută-mă să trăiesc în spiritul carității creștine, astfel încât să nu fiu găsit cu „garda jos” în Ziua Judecății.
Voi încuraja în sufletul meu bunătatea în gândurile și dorințele bune și voi refuza să admit orice lucru care l-ar îndepărta de mine pe Isus.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și:
