ÎMPLINIREA LEGII
LECTURA I
Să păziţi poruncile şi să le puneţi în practică!
Citire din cartea Deuteronomului 4,1.5-9
În zilele acelea, Moise a vorbit către popor: “Acum, Israel, ascultă hotărârile şi judecăţile pe care te învăţ să le împliniţi pentru ca să trăiţi, să ajungeţi şi să intraţi în stăpânirea ţării pe care v-o dă Domnul Dumnezeul părinţilor voştri! 5 Iată, vă învăţ hotărâri şi judecăţi după cum mi-a poruncit Domnul Dumnezeul meu, ca să le împliniţi astfel în ţara în care intraţi ca s-o luaţi în stăpânire! 6 Să le păziţi şi să le împliniţi; căci aceasta va fi înţelepciunea şi priceperea voastră înaintea popoarelor care vor auzi aceste hotărâri şi vor spune: «Numai acest popor este înţelept şi priceput. Este un neam mare»! 7 Care este neamul acela atât de mare, încât să aibă dumnezeii lui atât de aproape cum îl avem noi pe Domnul Dumnezeul nostru ori de câte ori îl chemăm? 8 Şi care este neamul acela atât de mare, încât să aibă hotărâri şi judecăţi atât de drepte cum este toată legea aceasta pe care v-o pun astăzi înainte? 9 Numai fii atent la tine şi păzeşte-ţi cu grijă sufletul, ca să nu uiţi lucrurile pe care le-au văzut ochii tăi şi ca să nu-ţi iasă din inimă în toate zilele vieţii tale şi să le transmiţi fiilor tăi şi fiilor fiilor tăi!”
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 146-147(147),12-13.14-15.19-20 (R.: 12a)
R.: Preamăreşte-l, Ierusalim, pe Domnul Dumnezeul tău!
12 Preamăreşte-l, Ierusalim, pe Domnul,
laudă-l, Sion, pe Dumnezeul tău!
13 Căci el întăreşte zăvoarele porţilor tale,
el binecuvântează pe fiii tăi în mijlocul tău. R.
14 El dă pace ţinutului tău
şi te satură cu cel mai bun grâu.
15 El îşi trimite cuvântul pe pământ,
cuvântul lui aleargă cu iuţeală mare. R.
19 El îi face cunoscut lui Iacob cuvântul său,
lui Israel, hotărârile şi judecăţile sale.
20 El n-a făcut aşa cu niciun alt neam
şi nu le-a făcut cunoscute judecăţile sale. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. In 6,63c.68c
Cuvintele tale, Doamne, sunt duh şi viaţă; tu ai cuvintele vieţii veşnice.
EVANGHELIA
Cine va împlini şi va învăţa astfel, acesta va fi numit mare în împărăţia cerurilor.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,17-19
În acel timp, Isus îi învăţa pe discipolii săi, zicând: “Să nu socotiţi că am venit să desfiinţez Legea sau Profeţii! Nu am venit să desfiinţez, ci să împlinesc. 18 Căci, adevăr vă spun, mai înainte de a trece cerul şi pământul, nicio iotă şi nicio linioară nu va trece din Lege până ce nu se vor împlini toate. 19 Aşadar, cel care va încălca una dintre aceste porunci mai mici şi-i va învăţa astfel pe oameni va fi numit cel mai mic în împărăţia cerurilor. Dar dacă cineva le va împlini şi va învăţa astfel, acesta va fi numit mare în împărăţia cerurilor”.
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, de ce îmi este atât de greu să respect Legea ta și să mă supun ei? Legea ta este ceva ce ar trebui să mă bucure, pentru că mă ghidează pe calea spre viață. Și totuși, sunt tentat permanent să urmez propria mea cale și să resping calea ta. Nu mă lăsa să cedez acestor tentații și condu-mă pe calea care mă poartă la tine.
Legea, de la Adam la Moise
De-a lungul Vechiului Testament au existat legi date omenirii prin poporul lui Israel. La început, Adam și Eva au primit două legi esențiale, una „pozitivă” și una „negativă”. Pe de o parte, primii noștri părinți au primit îndemnul de a fi roditori și de a se înmulți, de a umple și de a supune pământul și de a stăpâni peste orice ființă vie. Dacă ar fi respectat această poruncă, ar fi primit binecuvântarea vieții dumnezeiești. Pe de altă parte, lui Adam și Evei le-a fost interzis să mănânce fructul din pomul cunoașterii binelui și răului. Consecința încălcării acestei a doua porunci era blestemul morții. Dumnezeu le-a încredințat primilor noștri părinți aceste două legi pentru ca ei să aibă parte de binecuvântarea vieții dumnezeiești și să evite blestemul separării veșnice de Dumnezeu. Din nefericire, omenirea a ales să încalce legea lui Dumnezeu, iar păcatul a proliferat foarte mult până în timpul lui Noe. După potop, Dumnezeu a reînnoit Legământul Creației și i-a poruncit lui Noe și, prin intermediul lui, întregii omeniri să fie roditori, să se înmulțească și să umple pământul. De data aceasta, Dumnezeu a interzis uciderea altor ființe umane, amintind de păcatul lui Cain: Dacă varsă cineva sângele omului, sângele lui să fie vărsat de om, căci Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul său! (Gen 9,6). După Noe, păcatul s-a înmulțit din nou, dar Dumnezeu a reacționat la păcatul plin de mândrie al poporului de la Babel prin chemarea lui Abraham. Abraham a răspuns cu credință invitației lui Dumnezeu, dar el nu era perfect. De fapt, după ce Abraham a păcătuit cu Haggar, Dumnezeu i-a poruncit lui Abraham să aibă grijă să umble mereu înaintea lui, să fie integru (Gen 17,1) și să respecte legământul său (Gen 17,9). Ben Sirah spune că Abraham: a ţinut legea Celui Preaînalt şi a ajuns în alianţă cu el; în trupul său a pus alianţa şi în încercare a fost aflat credincios. (Sir 44,20). Descendenții nepotului lui Abraham, Iacob, vor fi stabiliți drept întâi născuți ai lui Dumnezeu sub conducerea lui Moise pe Muntele Sinai (Ex 4,22). Legea dată la Muntele Sinai începe cu cele Zece Porunci (Ex 20,1-7) și continuă cu numeroase legi despre sacrificii, sclavi, violență, restituire, religie, justiție, sabat, sărbători, jertfe, Arca Legământului, Cortul și veșmintele liturgice. Poporul lui Israel a încălcat aproape imediat prima poruncă a legământului de la Sinai, închinându-se vițelului de aur (Ex 32,1-35). După acest păcat, legile se înmulțesc drastic, devin un jug al disciplinei pentru a preveni practicarea idolatriei în viitor și ca o modalitate de a-l instrui pe Israel pentru o închinare autentică, în așteptarea venirii lui Mesia și a Noului Legământ.
De la a doua lege, a lui Moise, la David și la profeți
Legea Deuteronomului a fost a doua lege dată lui Israel prin Moise. Era o lege dură, care urmărea să ferească poporul de pângărire, deosebindu-l din punct de vedere cultural și ritualic de națiunile păgâne. Cuvintele lui Moise din Cartea Deuteronomului au fost rostite pe câmpiile Moabului, după exodul de patruzeci de ani al lui Israel prin pustiu. Această a doua lege, riguroasă, dată de Moise, conținea și câteva legi permisive pe care Isus avea să le corecteze (Mt 19,8; Mc 10,5). La câteva secole după Deuteronom, legământul cu David (pe muntele Sion) aducea o nouă lege pentru omenire (2Sam 7,19). David a respectat condițiile din Deuteronom (12,10-14), iar Înțelepciunea și-a găsit un loc de odihnă pe Muntele Sion (Sir 24,8-12). „Prin legământul davidic, Dumnezeu oferă legea sa popoarelor, nu printr-un cod de legi rituale, exclusiv oferite israeliților, ci prin universalitatea Înțelepciunii” (M. Barber, Singing in the Reign, pag. 74). Legea mozaică de la Sinai era menită să facă din Israel o lumină pentru popoare; Înțelepciunii din Sion, pe de altă parte, reprezenta legea legământului davidic și avea o perspectivă universală. Profeții, precum Ieremia și Ezechiel, au prevăzut ziua în care legea lui Dumnezeu nu va mai fi scrisă pe table de piatră, ci în inima omului: „Iată, vin zile – oracolul Domnului – când voi încheia cu casa lui Israél şi cu casa lui Iúda o alianţă nouă. […]. Voi pune legea mea înlăuntrul lor şi în inima lor o voi scrie; eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul meu” (Ier 31,31-33; vezi și Prov 3,1-3; Ez 11,19; 2Cor 3,3; Evr 8,10).
Noua Lege, a harului
Isus este Mediatorul Noului Legământ promis de Ieremia și Ezechiel și afirmă că nu a venit să desființeze Legea – referindu-se în special la Legea lui Moise – ci să o împlinească și să o ducă la împlinire. Noua Lege dată de Cristos este harul Duhului Sfânt, care este oferit celor care cred în Isus Cristos și care acționează în noi prin caritate. Este o lege spirituală, a libertății, care face din noi prieteni nu servitori. Noua Lege împlinește și desăvârșește cele Zece Porunci – care se refereau în principal la gesturi exterioare – și reglementează conduita noastră interioară, la nivelul inimii. În Noua Lege, cele Zece Porunci sunt interiorizate și virtuțile sunt practicate printr-o iubire mai profundă și prin comuniunea cu Dumnezeu. Mai mult decât atât, Isus ne dăruiește Duhul Sfânt, care ne oferă puterea de a trăi conform Noii Legi și de a crește în sfințenie, ca și copii ai lui Dumnezeu.
Doamne Isuse, tu ne-ai oferit Noua Lege a harului și marea poruncă a iubirii. Ne-ai dat exemplul suprem de iubire dându-ți viața pentru noi pe Cruce. Revarsă Duhul tău în inima mea pentru a putea trăi din plin Legea Nouă.
Suntem chemați să trăim în conformitate cu Noua Lege a harului. Această Lege Nouă ne-a fost transmisă de Cristos și a fost stabilită pentru noi de el pe Cruce. Prin pătimirea și moartea sa, Domnul a obținut pentru noi harul care ne permite să împlinim Noua Lege. Legea fiilor lui Dumnezeu ne luminează cu înțelepciunea Cuvântului și ne îndrumă să acționăm în acord cu iubirea Duhului Sfânt.
În ce mod pun în practică Legea Nouă a harului și a carității?
Ce aș putea face mult mai bine?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: