ÎN CĂUTARE DE RĂSPUNSURI
EVANGHELIA
Ilie a venit deja, dar nu l-au recunoscut.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 17,10-13
După ce au coborât de pe munte, discipolii l-au întrebat pe Isus: “De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?” 11 Răspunzând, Isus le-a zis: “Într-adevăr, Ilie trebuie să vină şi va restabili toate. 12 Eu însă vă spun: Ilie a venit deja, dar nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el ceea ce au vrut. Tot aşa are să sufere şi Fiul Omului din cauza lor”. 13 Atunci discipolii au înţeles că le vorbea despre Ioan Botezătorul.
Cuvântul Domnului
Doamne Isuse, deschide-mi inima față de inspirațiile tale în acest moment de rugăciune. Cred că dorești să-mi comunici ceva și vreau să fiu pregătit să te ascult. Bunule Isuse, mărește-mi încrederea în tine și învață-mă să te iubesc din ce în ce mai mult.
Isus este întotdeauna disponibil
Isus trebuie să fi primit cu bucurie întrebarea din partea discipolilor săi. Aceștia par să încerce sincer să înțeleagă de ce sau cum se desfășoară lucrurile atât de diferit de ceea ce așteptau ei. Cât de bun este Isus căci nu ne disprețuiește și nu ne face niciodată de rușine, chiar și în lentoarea noastră de a-i înțelege căile. Poate că, în acest timp de rugăciune, putem stărui cu întrebările noastre și să ne deschidem inimile în fața lui, știind că el este „Calea, Adevărul și Viața” (In 14,6).
Isus ne reamintește
Apostolii încă nu înțelegeau îndeajuns, dar faptul că erau nepricepuți nu l-a împiedicat pe Isus să încerce să-i ajute. Domnul le-a reamintit – cu blândețe, dar cu claritate – că Fiul Omului va suferi. Isus nu venise să instaureze aici o împărăție lumească, ci să ne conducă, din această lume, spre Împărăția Cerurilor, care nu va avea sfârșit. Poate că ne este teamă să suferim, așa cum au făcut-o apostolii, dar să ne păstrăm privirea îndreptată spre Isus și să nu ne pierdem speranța. El a luat asupra Sa toată suferința acestei lumi și a răscumpărat-o, așa că noi nu mai trebuie să suferim în zadar. El nu promite că va înlătura toate greutățile vieții, însă El, Dumnezeul-cu-noi, Emanuel, rămâne cu noi în toate.
Ei au înțeles
Reținem din fragmentul evanghelic de astăzi că ucenicii, aparent, au înțeles sensul cuvintelor lui Isus: „Atunci discipolii au înţeles că le vorbea despre Ioan Botezătorul”. Acele mici (sau mari) momente de „Aha!” pe care le trăim uneori, fie că sunt treziri lente sau pure coincidențe reprezintă expresii minunate ale grijii iubitoare a lui Dumnezeu față noi. Putem simți Duhul Sfânt în acțiune, luminându-ne mintea pentru a observa mâna lui Dumnezeu la lucru în viața noastră într-un mod nou, iar inimile noastre se umplu de recunoștință. Remarcați, totuși, că apar noi perspective atunci când avem curajul și simplitatea asemănătoare celor a unor copii de a-i adresa întrebări lui Isus. Domnul ne invită să „vorbim” cu el în rugăciune, să ne confruntăm cu realități dificil de înțeles și să perseverăm, făcându-i cunoscute dificultățile noastre cu aceeași deschidere și sinceritate cu care au făcut-o apostolii săi. Apropiindu-ne de jumătatea Adventului, poate că ar trebui să facem o pauză și, de la inimă la inimă, să vorbim cu Isus, și să-i transmitem întrebările noastre.
Doamne Isuse, îți mulțumesc pentru acest moment de rugăciune. Îți mulțumesc că îmi amintești că ești blând, bun și răbdător. Tu nu disprețuiești nepriceperea mea și nici nu mă faci de rușine pentru defectele mele. Cât de mult am nevoie de mila ta, Doamne! Vino, grăbește-te! Vino în inima mea și în această lume care așteaptă, atât de însetată după harul și de mântuirea ta.
Doamne, astăzi, cu ajutorul harului tău, mă voi strădui să fiu sincer în fața ta și să te las să intri în aceste locuri din inima mea în care mă simt speriat, confuz sau nesigur de ceea ce îmi ceri. Am încredere că, dacă voi deschide ușa, vei pătrunde în ea cu harul tău.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: